Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Politehnica bucureşteană proiectează drumul spre Bioengineering Valley

14 Decembrie 2016



• Crearea unui pol internaţional de excelenţă în biomateriale şi suprafeţe biomedicale – fundamentul unui proiect ambiţios

Universitatea Politehnica din București (UPB) a lansat recent cel mai mare proiect de infrastructură dezvoltat de-a lungul existenţei sale. INOVABIOMED este un proiect de anvergură care va plasa universitatea bucureșteană pe orbita cercetării mondiale, prin crearea unui Centru pentru soluții inovatoare de fabricație a biomaterialelor inteligente și suprafețelor biomedicale, finanțat cu 66 de milioane de lei numai pentru achiziţionarea unor echipamente ultraperformante - majoritatea unice în România și în această parte a Europei. Prof. dr. ing. Horia Iovu, prorectorul UPB şi managerul INOVABIOMED, consideră că adevărata miză este formarea unor colective interdisciplinare, a unor specialişti cu expertiză unică, capabili să câştige şi să coordoneze proiecte internaţionale, care să permită abordarea unor tematici de vârf şi dezvoltarea unor cercetări complexe. La un nivel superior, privind în perspectivă, managerul INOVABIOMED este convins că UPB are de partea sa toate argumentele pentru a transforma Capitala în Bioingineering Valley.

Ambiția cu care proiectul INOVABIOMED pornește la drum este obținerea de organe artificiale și țesuturi pentru medicina regenerativă, iar unul dintre scopurile sale este de a duce la stadiul de transfer tehnologic ideile ce vor prinde viaţă în viitoarele laboratoare. Politehnica este membru al cluster-ului RoHealth din care mai fac parte 6 agenți economici, 7 universități și încă 5 institute de cercetare, toate grupate în jurul ideii de a obține tehnologii menite să vină în sprijinul medicinii.

Prof. Horia Iovu: „Unul din obiectivele proiectului este să reușim să producem în maxim 3 ani organe artificiale prin imprimare 3D și să putem participa la viitorul program HOPE (Human Organ Printing Era) lansat de Comisia Europeană. În cadrul proiectului vom achiziționa infrastructura de cercetare necesară, adică imprimanta 3D și materialele auxiliare care ne vor permite abordarea acestui subiect. Sunt doar câteva universități în SUA care lucrează în acest domeniu. Cu aceste echipamente noi vom putea aborda subiecte care să ne permită publicarea de articole în cel mai reputate reviste ştiinţifice, precum Nature sau Science. Probabil spre sfârșitul anului 2018 vom putea vorbi despre primul organ printat în 3D la Politehnica”.

La lansarea proiectului a fost menționat faptul că, dacă nu veți avea cel puțin 3 articole publicate în Nature şi Science, proiectul va fi un eșec…
Într-adevăr, echipamentele sunt atât de avansate tehnologic încât, folosite la justa lor valoare, vor conduce la articole demne de acest nivel științific.

Veţi avea un focus deosebit pe zona de medicină regenerativă, dar mai acoperiți încă două domenii importante: energia și mediul. Doriți să dezvoltaţi şi aici aplicații până la nivelul transferului tehnologic?
Da. Şi în această zonă aplicațiile sunt gândite până la transfer tehnologic. Avem deja colaborări cu agenți economici din energie şi mediu, cu care lucrăm încă înainte de a fi dezvoltat proiectul, iar ținta este ca tehnologiile dezvoltate în urma proiectului să fie preluate imediat, transferul să fie instantaneu. Vă dau exemplul a două echipamente de ultimă generație: micro și nano-tomograful. Imediat ce vom face prima nano-tomografie, va apărea și aplicația pe care o vom dezvolta pe partea de mediu: detectarea anomaliilor existente pe materiale sintetice.

Sunteţi încântat și de achiziţionarea 3D bioploter-ului. Ce va putea face acest echipament?
3D bioploter-ul este dedicat imprimării de ţesuturi, dar cel mai important pentru noi va fi să dezvoltăm tehnica organelor artificiale. Acest echipament este unic nu doar în România, dar și în această parte de sud-est a Europei. Cele 9 capete cu care este dotat pun în compoziția materialului final 9 tipuri diferite de biopolimeri și cellule, iar din acest joc de compoziții se pot obține proprietăți diferite ale ţesutului final. Echipamentul este extrem de complex și probabil personalul care îl va manevra va avea nevoie de o școlarizare în străinătate de cel puțin 6 luni, dacă nu un an. Bioploterul 3D nu este singurul echipament de ultimă oră. Dicroismul circular este un echipament folosit pentru ingineria proteinelor, cu care putem să vedem secvențele de aminoacizi din proteine, ordinea lor și conformația proteinelor. Când vom obține un dispozitiv medical vom putea vedea interacția dintre suprafața lor și aceste proteine: cum se sedimentează, cum se agregă în diferite clustere și așa mai departe. Astfel vom dezvolta o disciplină nouă în Politehnica: ingineria proteinelor.

Dincolo de crearea unei infrastructuri materiale foarte performante, adevărata miză este crearea unei infrastructuri umane cu expertiză unică. Cum gândiţi acest proces de integrare, de selecție, de atragere de tineri către zona de Cercetare, dar și de specialişti consacraţi?
În primul rând exista o preocupare legată de cine va opera aceste echipamente foarte sofisticate. Minim 4-5 persoane pe fiecare echipament vor fi școlarizate prin training în străinătate. Altfel nu vom putea obţine tot ce pot oferi aceste aparate. Resursa umană care va lucra în aceste laboratoare o vom angaja strict pe bază de competiție. Va fi o procedură de selecție în mai multe etape, la fiecare 6 luni vom scoate practic câte 2 posturi de cercetători științifici. Ne interesează tinerii care au deja un doctorat într-unul din domeniile proiectului şi ultraspecializarea fiecăruia pe subdomeniul oferit de echipamente.

Perspectiva este să participați la competiții internaţionale de cercetare. Ce ținte v-ați propus în această direcție?
Vizăm 3 participări la proiectul Horizon 2020. Dar ne dorim să fim în stare să câștigăm competiții în calitate de directori de proiecte, să conducem un proiect cu ideile pe care le avem noi.

Mergând și mai departe, doriți să avem în Politehnica şi în România un pol de excelență în biomateriale și suprafețe biomedicale. Cum vă reprezentaţi acest drum?
Drumul a început în urmă cu 6 ani, când am creat în Politehnica prima Facultate de Inginerie Medicală din România, orientată pe dezvoltarea aplicațiilor ingineriei pentru dispozitive și echipamente. Facultatea are un succes așa de mare încât a ajuns să depășească la admitere facultăți cu tradiție, precum Automatica sau Electronica. În curând vom crea ciclul doctoral la această facultate. Avem deja masa critică de studenți și absolvenți de bioinginerie medicală. Între timp, colegi de-ai noștri din alte facultăţi au fost la universități mari din străinătate și au făcut doctorate pe diverse subdomenii din bio și, întorși în țară, au dezvoltat propriile grupuri de cercetare.

Valoarea adăugată va fi adusă şi de temele de cercetare pe care le veți aborda …
Sunt 3 module tematice care vor acoperi activitatea din cele 10 laboratoare pe care le vom înfiinţa și din celelalte 6 laboratoare deja existente pe care le vom moderniza. Primul modul se referă la sinteza de biomateriale prin tehnici neconvenționale. Al doilea vizează analiza suprafețelor biomedicale și interacția acestora cu mediul viu, o direcţie foarte puțin exploatată în România, dar înscrisă într-un trend important internațional. Cel de al treilea domeniu, de asemenea de avangardă, este cel în care vom urmări obținerea de țesuturi pentru medicina regenerativă şi administrarea de medicamente în sistem controlat. Este important de subliniat şi faptul că proiectul INOVABIOMED angrenează 6 facultăți din UPB: Facultatea de Chimie Aplicată și Ştiința materialelor; Facultatea de Inginerie Medicală; Facultatea de Energetică; Facultatea de Științe Aplicate; Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor; Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice.



V-aţi propus prin acest proiect să faceţi diferența la nivelul Universităților tehnice din România. Ce aţi avut în vedere?
O ţintă pe care am pus-o foarte sus. Pentru noi deja nu mai este atât de importantă competiția din România, unde știm că avem rezultate foarte bune. Ceea ce ne interesează este să dezvoltăm aici o cercetare recunoscută la nivel internațional. Dorim ca UPB să fie în aria europeană a cercetării prin rezultate dovedite.

La Măgurele se vorbește deja de Laser Valley. Vom putea vorbi de Biomaterials Valley în Bucureşti, la Politehnica?
Îmi place să cred că la Politehnica vom crea Bioingineering Valley. Ne-am dezvoltat foarte mult în această direcţie. Toate facultățile din UPB au o componentă bio: IMST face scule și unelte de mici dimensiuni pentru domeniul bio, Facultatea de Ştiinţe Aplicate face numeroase microscoape, nanoscoape, tot ce înseamnă sursele de caracterizare pentru biomateriale, Automatica a început să conceapă softuri dedicate, nu mai vorbesc de Facultatea de Chimie… În Politehnica bucureşteană s-a format masa critică pentru Bioengineering Valley. Ne lipsește doar completarea resursei umane în domeniu.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite