Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Internaționalizarea învățământului superior românesc, între strategii pe termen lung și rezultate concrete

14 Decembrie 2016



Internaționalizarea este, alături de extinderea accesului la educație, una dintre prioritățile strategice ale învățământului superior românesc, abordată pe larg în cadrul ediției din acest an a conferinței de valorizare „Învată și dă mai departe”, organizată de către Agenția Natională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP).

O abordare „naturală”, se poate spune, dacă ținem cont de faptul că ANPCDEFP este de aproape două decenii unul dintre principalele motoare ale internaționalizării în România. „Am început să facem internaționalizare cu 10 ani înainte de intrarea oficială a țării noastre în Uniunea Europeană și, prin programele europene de educație, formare și tineret pe care le-am desfășurat am contribuit cu adevărat la facilitarea integrării în UE”, a explicat în debutul celei de-a doua zi a conferinței Monica Calotă, președintele ANPCDEFP.

Obiectiv 2030
Subiectul abordării strategice a internaționalizării a fost dezvoltat de Ligia Deca, Consilier de Stat pentru Educație și Cercetare, care a argumentat importanța acestei componente pentru creșterea calității învățământului. „Dacă dorim să creștem nivelul de calitate al sistemului educațional, în primul rând trebuie să încercăm să nu ne uităm doar la noi înșine, ci să avem un grad de internaționalizare al educației care să ne permită să fim competitivi într-o lume din ce în ce mai globalizată”, a explicat Ligia Deca.


Consilierul prezidențial a pledat pentru necesitatea creării unei viziuni pe termen lung asupra sistemului educațional românesc: „Anul acesta vom discuta cu societatea și cu cei care sunt implicați zi de zi în domeniul educației despre cum vor putea educația și cercetarea să ne ajute să avem în 2030 o societate mult mai progresistă decât cea de acum. Rezultatul final va consta într-o viziune și un set de obiective de țară pe fiecare nivel educațional. Anul viitor vom prelua această viziune a societății și o vom aduce înapoi către experți și spre cei care trebuie să ia deciziile, pentru a ajunge la o strategie și un plan pe termen lung. Astfel, în 2018, vom fi în postura de a-i sprijini pe cei care vor putea face eventualele schimbări legislative”.
Un prim pas în direcția materializării acestui demers a fost făcut prin implicarea celor peste 200 de participanți la conferința ANPCDEFP în cadrul unor ateliere în care au fost analizate măsuri și acțiuni concrete de transformare a internaționalizării într-un instrument de educație incluzivă, dezvoltare organizațională și facilitare a accesului pe piață muncii.

Rezultate concrete
Cristina Fiţ, expert politici publice în cadrul UEFISCDI, a prezentat principalele beneficii ale internaționalizării la nivelul României, pe baza rezultatelor unui studiu realizat de Centrul pentru politici educaționale împreună cu ANPCDFP. Pe lista principalelor câștiguri obținute s-au aflat:
• Schimbările introduse în metodele de predare, rezultate din experiența internațională (96%);
• Creșterea numărului de vizite ale profesorilor străini, ca urmare a contactelor stabilite (92%);
• Creșterea numărului de acorduri bilaterale pentru mobilitate (87%).

La aceastea se adaugă schimbările de curriculă și structură a cursurilor, modificările metodelor de evaluare, creșterea numărului de proiecte de parteneriat între universități etc.
În acest context, Cristina Fiț a prezentat și obiectivele atinse prin intermediul proiectului IEMU (Internaționalizare, Echitate și Management Universitar pentru dezvoltarea calității învățământului superior) realizat în perioada 2013-2015 de UEFISCDI în parteneriat cu International Association of Universities. Dintre rezultatele obținute se remarcă crearea unui cadru strategic pentru internaționalizarea învățământului superior, pe bază căruia MECS dezvoltă o strategie la nivel național pentru învățământul superior, dar și:
• Definirea de strategii de internaționalizare a educației la nivelul a 19 universități din România;
• Realizarea unui studiu asupra diferitelor tipuri de structuri de promovare a internaționalizării în învățământul superior;
• Elaborarea unui ghid practic privind internaționalizarea pentru toate universitățile care doresc să dezvolte această componentă;
• Crearea unui sistem de indicatori pentru evaluarea nivelui de internaționalizare a instituțiilor de învățământ superior.
Sunt rezultate practice, necesare mai ales dacă ne raportăm la ierarhia numărului de „studenți internaționali”, clasament în care România, cu un procent de doar 3,2%, se situează în urma Bulgariei (3,5%), Ungariei (4%) sau Cehiei (8%). O situație care justifică pe deplin prioritizarea la nivel strategic a internaționalizării atât la nivelul ANPCDEFP, cât și al Administrației Prezidențiale.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite