Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Bioengineering Valley - Viziunea creării la UPB a unui pol științific și tehnologic de nivel mondial

16 Februarie 2017



Şansa viitorului stă în proiectele mari, transformative, prin care România poate face diferența la nivel internațional. Bioengineering Valley este numele unei viziuni extrem de generoase, care are în centrul ei Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB), și reprezintă totodată un proiect ambițios, pe termen lung, de dezvoltare la un nivel foarte ridicat a cercetării aplicate în mediul educaţional.

Bioengineering Valley este în acest moment o idee. O idee frumoasă, de mare amploare, pentru un viitor în care, îmbinate cu succes, cercetarea aplicată, educaţia şi spiritul antreprenorial vor duce la existenţa unui nucleu științific și tehnologic de mare atracţie internaţională pe harta românească a societăţii moderne, asemănător celui generat de proiectul Laser Valley de la Măgurele. O idee pentru a cărei transpunere în realitate există deja efectuaţi paşi extrem de importanţi.

Premizele unui bun început
„În momentul în care ne-am pus problema creării la Politehnica din Bucureşti a acestei entităţi numite Bioengineering Valley, am vrut să stabilim dacă există masă critică pentru această abordare“, ne spune prof. dr. ing. Horia Iovu, prorectorul UPB şi Head of Advanced Polymer Materials Group (www.tsocm.pub.ro/APMG). „În consecință am identificat elementele principale ale masei critice. În primul rând avem un mediu de educaţie adecvat, prin crearea Facultăţii de Inginerie Medicală, care în prezent a ajuns la aproape 1000 de studenţi la nivelurile de licenţă şi masterat. În plus avem o revizie a planurilor de învăţământ pentru licenţă în acord cu cerinţele Uniunii Europene și, nu în ultimul rând, din 2017 avem noi programe de masterat la această facultate. Practic există suportul educaţional necesar pentru a face posibilă existența acestui proiect la UPB“.
De asemenea, există alte componente favorabile pentru punerea în practică a acestei viziuni. Politehnica bucureșteană are un corp profesoral cu experienţă de înalt nivel în toate cele 15 facultăţi, fiecare dezvoltându-și practic o divizie de cercetare şi educaţie în bioinginerie. Deși arondat la alte facultăţi, acest personal înalt calificat în bioinginerie asigură cursurile de la Facultatea de inginerie medicală. Există apoi o infrastructură de cercetare care a fost construită pe diverse proiecte, în principal din fonduri europene, şi care va fi îmbunătăţită cu infrastructura din proiectul INOVABIOMED, în curs de implementare, şi despre care revista Market Watch a scris la sfârşitul anului trecut.
Masa critică mai conţine şi o colaborare foarte bună cu grupuri de cercetare prestigioase, importante la nivel naţional şi internaţional, grupuri care sunt foarte active în domeniul bioingineriei. Nu în ultimul rând, există un personal foarte tânăr, devotat în ultimii ani cercetării în bioinginerie. Cei mai mulţi dintre aceștia şi-au făcut doctorate sau postdoctorate în străinătate, mai ales în ţări UE, în domeniul bioingineriei. Reîntorși în ţară își doresc să avanseze foarte mult în carieră, bazându-se pe infrastructura deja existentă.
Potrivit profesorului Horia Iovu, personalul tânăr existent se manifestă în această clipă mai ales la nivel didactic. „Vorbim de doctoranzi care şi-au făcut doctoratele în afară, s-au întors şi au fost angajaţi ca asistenţi sau lectori la Facultatea de inginerie medicală sau la celelalte facultăţi. Aceşti tineri lucrează pe diverse domenii din bioinginerie, cum ar fi biomaterialele, echipamentele medicale, imagistica medicală. Ei nu sunt însă agregaţi, nu lucrează deocamdată în grupuri extinse, care să le permită abordarea de teme mai mari. Cercetarea este oarecum fragmentată. În schimb, prin crearea Bioengineering Valley, ne propunem să agregăm cercetarea, iar profesioniștii tineri să lucreze împreună la teme foarte mari“.
Conform planului de acţiune, INOVABIOMED va fi locomotiva trenului numit Bioengineering Valley pe partea de infrastructură. Însă există şi alte proiecte, mai micuţe, ca nişte vagoane ale trenului. „Am să vă dau un exemplu“, detaliază profesorul Horia Iovu. „Noi vom putea să abordăm domeniul protezelor de diverse tipuri. Până acum nu exista un colectiv agregat, dar am în vedere să formăm nişte colective mari, în care să avem un chimist, care să cerceteze materialul, un inginer mecanic, care să-l proiecteze, un informatician care să umble cu bazele de date şi să poată face comparaţii cu alte materiale şi, în final, o persoană care să ştie să îndrepte materialul către producţie, care să efectueze transferul tehnologic din cercetare către producţie. Momentan avem elementele componente, însă trebuie să le punem împreună şi să construim“.



Obiectivele care transformă viziunea în realitate
Cum un proiect înseamnă mai mult decât o viziune, Bioengineering Valley are deja câteva obiective declarate. Unul dintre aceste obiective este reprezentat de crearea unui mediu de cercetare, bazat pe o platformă interdisciplinară de colaborare. Practic, toate disciplinele din cadrul UPB vor putea veni cu o contribuţie în cadrul acestei platforme, care va însemna, până la urmă, doar cadrul funcţional-administrativ în care oamenii vor lucra împreună. Mai mult decât atât, se pune problema atragerii de resurse umane performante. „Există deja tineri specialişti, însă ne dorim atragerea mai multor creiere de excepţie, care să lucreze împreună cu cei existenţi. Vizăm oameni foarte talentaţi de la alte entităţi din ţară, dar şi din străinătate. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, este foarte posibil ca prin crearea acestei platforme la UPB, multă lume din străinătate să fie tentată să vină să lucreze în România“, consideră prorectorul UPB.
Un alt obiectiv este reprezentat de atragerea companiilor private de bioinginerie pentru a veni să lucreze pe platformă. Problema în acest moment este că în România firmele de bioinginerie sunt doar la nivel de start-up, nu au performanţe deosebite, iar companiile mari nu fac în România decât acte de comerţ, adică doar vând produse medicale cerute de piaţa internă.
Cooperarea interdisciplinară şi realizarea de proiecte împreună cu alte grupuri naţionale şi internaţionale reprezintă un alt ţel al viziunii. Platforma va avea succes în măsura în care va putea propune proiecte mari, foarte mari, unde e nevoie de expertiză venită din alte părţi, cum ar fi institutele naţionale de cercetare şi grupurile internaţionale. În plus, intenţia clar exprimată este aceea ca, prin intermediul platformei, să crească foarte mult numărul de articole de înaltă ţinută ştiinţifică, publicate în reviste de mare prestigiu internaţional. Ţinta fixată în acest sens este de a exista în următorii zece ani cel puţin o lucrare în publicaţiile Nature sau Science, sau în jurnale înrudite.
Platforma propusă este suficient de generoasă ca amploare pentru construcţia unui portofoliu mare de teme de proiect. Un astfel de portofoliu ar trebui să fie de nivel internaţional foarte ridicat și să conducă până la descoperiri în domeniul tehnicii medicale. Platforma de la Politehnica bucureşteană își propune să joace în viitor un rol important în explorarea unor teritorii complet noi.
Însă, poate cel mai important ţel al acestei platforme este acela de a avea o cercetare recunoscută internaţional, cu beneficii foarte mari pentru societate. Beneficiari ar putea fi unităţile medicale din România, şi în acest sens există o dorinţă mai veche a Universităţii de a crea pe această platformă şi un mediu de aplicare.
„Aplicarea cea mai bună ar fi o unitate medicală de tip spital, cu două paliere: unul clasic, de terapie şi îngrijire bolnavi, şi al doilea de cercetare aplicativă“, afirmă profesorul Horia Iovu. „Modele există în alte ţări europene. De exemplu, Facultatea de inginerie medicală din Leuven, Belgia, este dublată de un spital foarte mare, unul din cele mai bune din Belgia, în care zona de cercetare ştiinţifică este foarte bine reprezentată. Noi credem că un astfel de model poate fi promovat cu succes în România, şi considerăm că s-ar potrivi cel mai bine în zona de inginerie reprezentată de Politehnica. Desigur, există deja colaborarea dintre noi şi UMF Carol Davila din Bucureşti. Componenta educaţională este dezvoltată împreună cu ei, disciplinele medicale au o pondere de 20-30% din planurile noastre de învăţământ, însă ne dorim mai mult decât atât. Vrem să dezvoltăm partea de cercetare şi să lucrăm împreună pe teme comune. Pentru a fi posibil acest lucru trebuie să existe aplicaţii, iar un spital conceput să aplice concret terapiile şi materialele nou descoperite poate împlini un astfel de deziderat“.

Planul de acțiune
Modul de transpunere în faptă a unei astfel de viziuni comportă mai multe paliere de acţiune. În primul rând este nevoie de perfecţionarea infrastructurii de cercetare. În al doilea rând, pentru a face proiecte la standardele UE, este necesară angrenarea în proiecte de cercetare internaţionale, iar pentru a reuși să acopere acest plan, grupurile de lucru din cadrul UPB vor trebui să intre în grupuri internaţionale de cercetare foarte cunoscute. Din acest punct de vedere, există aşteptări mari de la tineri, deoarece au un potenţial creativ foarte mare. Mulţi dintre aceștia au început deja să scrie proiecte, chiar dacă multe din echipamentele necesare nu există încă, ne spune prorectorul UPB.
„Ne mai bazăm foarte mult pe atragerea de doctoranzi şi postdoctoranzi din străinătate,“ adaugă profesorul Horia Iovu. „Vom putea atinge acest demers datorită infrastructurii deja existente. În cadrul ELI-NP, la Măgurele, au fost angajați deja mulţi specialişti din străinătate, veniți nu neapărat pentru salariile mari, ci pentru infrastructura existentă, ce permite cercetare de vârf. În Politehnica există un model similar. Beneficiem și de susţinere clară din partea managementului Universităţii, care a conștientizat faptul că viitorul aparţine proiectelor mari, cu impact social deosebit“.
Educaţie, cercetare în echipe, inovaţie, antreprenoriat. Toate acestea sunt elemente componente ale unui viitor sănătos. Un viitor care, odată transpus în faptă, va însemna pentru România un mediu de viaţă complet diferit. Dorinţa, entuziasmul, viziunea şi planurile de realizare ale acestui viitor există la Politehnica din București, reunite sub un nume frumos: Bioengineering Valley.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite