Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Comisia Europeana sprijină dezvoltarea sistemului de antreprenoriat și inovare românesc

17 Februarie 2017



UEFISCDI continuă eforturile privind dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial și de inovare, de această dată cu sprijinul Comisiei Europene, prin instrumentul Policy Facility Support - Horizon 2020, sub egida DG Connect și DG Research & Innovation. O echipă de specialiști independenți, din Finlanda, Franța, Polonia și Portugalia, a efectuat recent o a doua vizită în România pentru a definitiva culegerea informaţiilor necesare propunerii unei liste de recomandări concrete și a unui plan de acțiune care să fie înaintate către autoritățile din ţara noastră.

Grupul de specialiști a emis deja o serie de recomandări preliminare, în urma unei analize și a unei prime vizite în România, în cadrul căreia au interacționat cu reprezentanți relevanți ai sistemului de inovare și antreprenoriat, scopul celei de-a doua vizite, din februarie 2017, fiind validarea și rafinarea măsurilor propuse. Acestea vor fi incluse într-un raport final, ce va fi făcut public în a doua parte a acestui an.
Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) a lucrat impreuna cu Comisia Europeană și grupul de experți la culegerea informaţiilor necesare elaborării raportului și a contribuit la organizarea Open Forum, desfășurat la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în București, dedicat dezbaterii deschise a recomandărilor preliminare cu reprezentanţi ai mediului antreprenorial inovativ şi cu cei interesaţi de acest domeniu.
„Proiectul care face posibilă această analiză are la bază un contract semnat de UEFISCDI şi Comisia Europeană în 2016. Ideea a venit în urma unui studiu derulat asupra ecosistemului antreprenorial românesc, de către UEFISCDI, în 2015. Schiţa preliminară a raportului reflectă în mod cert ceea ce se petrece în România la nivel de antreprenoriat și inovare. Experţii s-au întâlnit până acum cu majoritatea actorilor interesați, iar Forumul este dedicat înţelegerii recomandărilor formulate de către aceștia. Poate cea mai importantă concluzie preliminară transmisă de studiu este aceea că, din păcate, deocamdată nu există un ecosistem antreprenorial şi de inovare funcţional în România“, a declarat, în deschiderea Forumului, Adrian Curaj, UEFISCDI, fost ministru al Educației Naționale și Cercetării Științifice, MENCS.
Acest proiect a fost inițiat în decembrie 2015, printr-o cerere oficială de suport adresată Comisiei Europene de către conducerea MENCS. Utilizând suportul primit prin mecanismul PSF, România beneficiază de acces la cunoaștere specializată și analiză la nivel înalt privind posibilele măsuri care ar trebui luate pentru stimularea antreprenoriatului inovativ, cu accent pe crearea unui climat propice creşterii startup-urilor, pentru crearea unui ecosistem de inovare și antreprenoriat.
Conform programului Horizon 2020, suportul specific acordat reprezintă o evaluare, bazată pe analiza situației existente, a aspectelor specifice legate de politicile privind cercetarea şi inovarea. În urma evaluării, rezultatul aşteptat este un raport care va include un set de mesaje cheie legat de politicile necesare pentru a fi implementate, dublate de recomandări operaţionale concrete, fezabile şi măsurabile.

Recomandări preliminare
„În centrul oricărui ecosistem antreprenorial se află comunitatea. Iar această comunitate trebuie întărită. Este în mod cert nevoie de un hub de conectare, ca platformă de integrare a comunităţilor şi de facilitare a contactelor cu comunităţile internaţionale. De aceea noi recomandăm dezvoltarea unui portal web cu informaţii relevante pentru startup-uri şi posibili investitori. De asemenea, recomandăm elaborarea unui mod sistematic de colectare de date pentru acest ecosistem. Este nevoie de creşterea transparenţei privitoare la actorii din ecosistem, urmărind prioritizarea masurilor de tip Open Data în beneficiul instituțiilor publice și al societății în general. Nu în ultimul rând, recomandăm stabilirea unui premiu naţional pentru antreprenoriat şi efectuarea periodică, la circa trei ani, a unei analize aprofundate a sistemului antreprenorial pentru a vedea necesarul de măsuri de reglaj fin”, afirmă Paulo Andrez, expertul venit din Portugalia şi conducătorul delegaţiei de experţi în România.
În privinţa recomandărilor preliminare care vizează autorităţile publice, grupul de experţi a plecat de la identificarea lipsei de coordonare a politicilor ce adresează antreprenoriatului inovativ. Cu alte cuvinte, lipseşte o platformă comună de lucru pentru diversele autorităţi. Chiar dacă există organisme consultative specifice, autoritatea acestora nu se extinde la nivel de politici guvernamentale.
„Este extrem de important ca atunci când iau măsuri de schimbare a legislaţiei, autorităţile să o facă cu gândul la întreprinzători, deoarece aceştia sunt baza reală a dezvoltării oricărei economii," a adăugat un alt membru al grupului de experţi, finlandezul Jari Romanainen. „În aceste circumstanţe, socotim ca extrem de utilă înfiinţarea unei agenţii naţionale pentru antreprenoriat, care să fie o agenţie executivă cu grad ridicat de autonomie şi al cărei leadership să provină obligatoriu din mediul privat, aşa cum se întâmplă în multe ţări europene, cum este și cazul ţării mele, Finlanda”.
În acest context, alte două recomandări preliminare adresate autorităţilor nu reprezintă o noutate, ci, din contra, un semnal legat de o boală devenită deja cronică şi care pare fără leac politic în România. Este vorba de înfiinţarea unui centru digital de tip one-stop-shop pentru întreprinzători, care să ofere servicii eGovernment integrate, şi de măsuri de creştere a transparenţei activităţii autorităţii naţionale pentru achiziţii publice. Din acest punct de vedere, ineficienţa celebrului portal eGuvernare, lansat de autorităţi cu ani de zile în urmă, este unanim cunoscută. La fel stă situaţia şi cu scandalurile continue legate de achiziţiile publice.
Alte recomandări preliminare ale grupului de experţi privesc crearea unui cadru de educaţie antreprenorială în școală, începând cu gimnaziu, lansarea unui program naţional de suport non-financiar de pătrundere a firmelor înfiinţate de întreprinzători pe pieţele internaţionale şi stabilirea unor proceduri comune pentru gestionarea programelor de finanţare a startup-urilor.



„Am descoperit în mod clar că există un cumul de factori care opreşte România să creeze şi să dezvolte un ecosistem propice mediului antreprenorial. Pentru a schimba acest curs, considerăm prioritare implementarea măsurilor care pot duce la creşterea cooperării între români, precum şi a celor menite să limiteze plecarea studenţilor români în străinătate după terminarea studiilor”, declară Paulo Andrez.
Finanţarea, deși în opinia grupului de experţi nu este cea mai importantă problemă a unui ecosistem antreprenorial solid, rămâne totuşi o chestiune vitală. Iar cea mai importantă măsură în acest sens este legată de spijinirea investitorilor de tip business angels, respectiv a celor dispuşi să îşi rişte banii în afaceri iniţiate de întreprinzători.
„Business angels sunt cea mai importantă sursă de finanţare pentru întreprinzători”, a spus şi Jean-Michel Dalle, expertul francez al grupului. „Anul trecut, aceştia au investit 6,5 miliarde euro în afaceri de tip startup, în vreme ce fondurile de investiţii private au investit 2 miliarde euro. Ca atare, recomandarea noastră este clar legată de stimularea activităţii unor astfel de investitori şi mai puţin de încurajare a activităţii de tip fond de investiţii sau a celei de acordare de credite. O afacere antreprenorială nu înseamnă luarea de credit, ci asumarea unui risc. Un întreprinzător învaţă din propriile greşeli, iar procesul de învăţare din propriile greşeli nu poate fi sprijinit de un credit bancar care trebuie returnat şi nici de un fond de investiţii care caută obţinerea de profit pentru un exit de succes din afacere”.
Un alt set de recomandări preliminare prezentate se referă la întărirea rolului incubatoarelor şi acceleratoarelor de afaceri, precum şi al universităţilor în cadrul ecosistemului antreprenorial. Astfel, se propune revizuirea legii care privește incubatoarele de afaceri, promovarea acreditării internaţionale a incubatoarelor şi acceleratoarelor de afaceri existente, astfel încât să existe garanţii pentru posibilii parteneri externi ai întreprinzătorilor, sprijinirea celor mai promiţători jucători din ecosistem şi, nu în ultimul rând, lansarea unui program internaţional de accelerare de startup-uri.

În așteptarea raportului final
Rămâne de văzut, în a doua parte a acestui an, cum va arăta forma finală a raportului şi care vor fi recomandările incluse în acest raport. Pe termen mediu merită să urmărim câte din aceste recomandări se vor transforma în măsuri concrete care, adoptate și implementate vor contribui la realizarea unui adevărat ecosistem antreprenorial în România. Dacă de la mediul public aşteptările nu au cum să fie prea optimiste, judecând dintr-o perspectivă istorică de 26 de ani, în privinţa celorlalte medii lucrurile pot fi privite ceva mai optimist.
Mediul universitar demonstrează deja o schimbare de atitudine în privinţa antreprenoriatului. Revista Market Watch a scris în mai multe rânduri despre programele privind iniţiativele antreprenoriale lansate în cadrul unor astfel de instituţii de învăţământ superior şi va continua să o facă şi pe parcursul acestui an. În ceea ce îi priveşte pe întreprinzători, schimbarea de mentalitate privind crearea unei comunităţi reale le este pe deplin la îndemână. Recentele evenimente de natură socială, legate de iminenta apariţie a unei perspective sumbre a viitorului, au demonstrat că în situații critice mulţi dintre români pot coopera în vederea trecerii la acţiune. De ce ar fi altfel în cazul întreprinzătorilor?



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite