Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Orașe inteligente, specializări „smart“

17 Februarie 2017



Procesul de urbanizare rapidă generează o serie de provocări cu care orașele nu s-au mai confruntat până în prezent. Pentru a le soluționa optim, acestea au nevoie însă nu doar de tehnologie, ci și de specialiști în domenii noi.

Potrivit estimărilor specialiștilor, până în 2050 70% din populația mondială (aproximativ 6,3 miliarde de oameni) va trăi în orașe. Această creștere accelerată a populației urbane exercită deja o presiune constantă asupra resurselor limitate de care dispun orașele, obligându-le să găsească noi soluții de rezolvare a unei game extinse de probleme, care ating de la congestiile în trafic, până la managementul deșeurilor.

Direcții de dezvoltare inteligentă
Pentru a face față acestui cumul de cerințe critice, tot mai multe orașe se orientează spre adoptarea tehnologiilor „smart“ capabile să crească randamentul infrastructurilor fizice și eficiența serviciilor.
La momentul actual, principalele direcții de dezvoltare adoptate de orașele care vor să pună bazele unei infrastructurii „smart“ sunt, conform cabinetului de analiză Juniper Research, sistemele de trafic inteligent, cele de „smart parking“ și cele de iluminat public.
Fiecare dintre aceste tehnologii generează economii și câștiguri atât la nivelul administrațiilor orașelor, cât și al cetățenilor acestora. Astfel, utilizarea soluțiilor inteligente de management al traficului poate economisi sute de ore pierdute de șoferi în ambuteiaje. Iar împreună cu cele de „smart parking“ reduc cu până al 30% nivelul de aglomerare în trafic. La rândul lor, sistemele de iluminat inteligent scad cu 35% costurile cu energia, un câștig important în condițiile în care iluminatul public reprezintă aproximativ 20% din consumul total de curent electric al unui oraș.
Nu înseamnă însă că doar aceste direcții de dezvoltare definesc un oraș inteligent. Utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile, a soluțiilor de contorizare inteligentă, obligativitatea utilizării sistemelor de tip „smart building" în clădirile mari și chiar încurajarea mersului pe bicicletă și a utilizării sistemului de transport în comun sunt obiective importante pentru orice oraș care dorește să acceadă la statul „smart", dar mai ales să îmbunătățească nivelul de viață al cetățenilor.

Noi specializări, noi competențe
Câștigurile enumerate anterior, probate deja în orașe din întreaga lume, necesită competențe în domenii noi, atât tehnologice, cât și administrative.
De exemplu, Internet of Things Talent Consortium, o asociere de companii precum General Electrics, Cisco, Rockwell, Xerox, Udacity, Pearson și instituții de învățământ prestigioase ca Massachusetts Institute of Technology, Stanford University sau Academia de Științe din New York, a stabilit o listă de 16 specializări necesare pentru a acoperi cerințele specifice proiectelor Smart City. Printre acestea se regăsesc: analiști în securitate IT, specialiști în robotică, tehnicieni în domeniul 3D printing, dezvoltatori de platforme, progamatori de rețele de tipul Software Defined Network, arhitecți Cloud, specialiști în sisteme de analiză a datelor etc. Lista include și o serie de specializări de graniță, precum „neuro implant technician“ sau „digital anthropologist“.
Pentru a putea valorifica optim avantajele noilor tehnologii este nevoie însă și de noi specializări în domeniul administrativ, cum sunt, de exemplu, cele de „Chief Digital Officer“ sau de „Chief Data Officer“. Deși par omonime, cel puțin ca acronim, cele două noi „posturi“ diferă prin atribuții. Astfel în timp ce Digital Officer este responsabil cu managementul și facilitarea procesului tranziției digitale a sistemului administrativ al unui oraș, unui Data Officer îi revine sarcina de a gestiona procesul de extragere a informațiilor relevante din volumele mari de date generate de senzori și soluții IoT și transformarea lor în date acționabile pentru fiecare departament în parte. Evident, și în acest domeniu există specializări de nișă, cum ar fi „Night Mayor“, o funcție adoptată de orașele cu o viață nocturnă intensă (cum este cazul Amsterdamului), sau cea de „Chief Bicycle Officer“, în atribuțiile căruia intră rezolvarea problemelor întâmpinate de bicicliști (orașul Atlanta deține un astfel de responsabil).
Sunt niveluri de specializare a căror lipsă este resimțită de tot mai multe orașe. Și care aduce în atenție o altă problemă „smart“ – cea educației inteligente, respectiv a formării de specialiști în domenii aflate încă în stadii de dezvoltare incipientă, dar cu un potențial consistent. Este o provocare pe care instituțiile de învățământ superior încep să și-o asume, creând noi specializări.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite