Revista >> Martie 2017 [Nr.192] >> Cover Story

Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ – Modelul excelenţei academice împlinite

Alexandru Batali

23 Martie 2017

Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“(ICMPP) din Iași este centru de excelenţă al Academiei Române, devenit sub conducerea academicianului Bogdan C. Simionescu unul dintre principalii actori români pe scena ştiinţifică internaţională şi una dintre primele entităţi din Europa din prisma cercetării fundamentale. Vizibilitatea şi recunoaşterea Institutului sunt confirmate de lucrările promovate pe coperţile unor reviste prestigioase apărute sub egida Royal Society of Chemistry, de prezentarea proiectelor ICMPP drept success stories în cadrul reuniunilor miniştrilor UE pentru cercetare sau de prim-planul pe care îl ocupă Institutul în studiile de caz evidenţiate de România la Comisia Europeană. Pe plan naţional, „Petru Poni“ se situează constant pe podiumul domeniilor reprezentate, ocupă primul loc în ştiinţa materialelor, este primul în ceea ce privește absorbţia de fonduri europene şi singurul care se poate mândri cu câştigarea unui proiect de tip ERA Chair. Câţiva membri ai frumoasei familii ştiinţifice cristalizate în jurul ICMPP al Academiei Române ne spun „povestea” ascensiunii spre excelenţă.

Management inspirat
Diferenţa dintre un naufragiu şi o călătorie reuşită depinde de viziunea şi deciziile celui care conduce, de capacitatea sa de a alege rutele de călătorie şi destinaţiile potrivite. Vicepreşedintele Academiei Române, acad. Bogdan C. Simionescu, directorul ICMPP între 2000 şi 2014, perioadă în care a organizat, modernizat şi ridicat un institut deja performant la nivelul la care se situează în prezent, dezvăluie strategia aplicată: „Primul pas a constat în modernizarea tematicii de cercetare şi în acest sens am încurajat cercetătorii să propună noi teme. Le-am ales pe cele care erau relevante internaţional şi aveau o dinamică ascendentă. În paralel, am eliminat subiectele epuizate. Pe de altă parte, am înţeles că nu puteam aborda domenii moderne în absenţa unei aparaturi complexe, adaptate exigenţelor prezentului şi am decis să accesăm surse alternative, competitive de finanţare. Fără ele am fi dispărut. Cercetarea în chimie implică substanţe chimice, solvenţi, aparatură costisitoare… care nu pot fi acoperite din bugetul anual de stat. În absenţa investiţiilor bazate pe veniturile suplimentare câștigate, nu am fi putut publica în reviste cu indici mari de impact şi am fi devenit inexistenţi”. Dacă în anul 2000 în institut erau derulate zece proiecte finanţate competitiv, numărul acestora a crescut exponenţial, în ultimii ani finanţarea obţinută competitiv fiind similară sau chiar depăşind-o pe cea de la bugetul de stat, graţie proiectelor europene din Programele Cadru 5-7 şi programelor de fonduri structurale nerambursabile. Bugetele proiectelor au fost utilizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de cercetare, de la echipamente înalt performante la spaţii moderne. Institutul dispune astăzi de o bază materială excepţională pentru sinteza şi caracterizarea polimerilor şi materialelor polimere, de două laboratoare certificate şi de o unitate de transfer tehnologic utilizată, în prezent, pentru producţie la scară mică de materiale poliuretanice şi siliconice sau pentru prelucrarea biomasei vegetale. Programul POSCCE a finanţat înfiinţarea Centrului de Cercetări Avansate pentru Bionanoconjugate şi Biopolimeri (IntelCentru), cele trei nivele ale acestuia adăpostind astăzi laboratoare moderne de chimie, biochimie, biologie celulară și caracterizare/studiu al proprietăţilor.

Ca institut al Academiei Române, principalul obiectiv este dezvoltarea unor domenii aliniate la temele moderne, fierbinţi, ale cercetării europene şi internaţionale. Fără a părăsi domeniul principal - ştiinţa polimerilor - programele de cercetare au fost reconsiderate periodic, utilizând atât sistemul apelului intern de propuneri de proiecte (dezvoltare de jos în sus), cât şi pe cel al promovării domeniilor considerate strategice pentru institut, propuse de către Consiliul ştiinţific (dezvoltare de sus în jos). A fost promovată, astfel, implicarea în domeniul biomaterialelor (sisteme de eliberare controlată de medicamente, vectori nonvirali pentru transport de acizi nucleici, hidrogeluri pentru inginerie tisulară), materialelor electro- şi optoactive pentru micro/nanoelectronică, materialelor nano-structurate/nanodimensionate, chimiei supramoleculare ori valorificării complexe a biomasei vegetale, materialelor pentru protecţia mediului - toate reflectate într-un număr important de lucrări publicate, dar și de brevete.

Dr. Valeria Harabagiu, secretar ştiinţific al ICMPP, detaliază modul în care funcţionează în Institut sistemul de selecţie a temelor de cercetare: „Pe de o parte activitatea noastră necesită continuitate, existenţa unei mase critice de oameni instruiţi pe o anumită tematică pe care o aprofundează şi, pe de altă parte, mobilitate, în sensul abordării de teme şi domenii noi, pentru a ne adapta la cerinţele instituţiilor care finanţează competiţional proiecte naţionale şi internaţionale sau pentru a acoperi solicitările venite din mediul economic. Mobilitatea oferă tinerilor acces în zona de coordonare a cercetării, context în care am implementat un sistem de licitaţie internă de proiecte şi programe, exerciţiu reluat o dată la 5 ani, Institutul aflându-se acum în cel de al treilea ciclu, care acoperă perioada 2014-2020, corespunzătoare Orizont 2020. Orice doctor din Institut poate propune o tematică nouă, care poate fi dezvoltată pe mai multe proiecte. Propunerile şi programele pot fi împrospătate pe parcursul ciclului. Reînnoirea tematică presupune acoperirea ariilor de larg interes pe plan internaţional (hot research area) şi, totodată, abordarea marilor subiecte promovate de finanţatorii programelor naţionale şi europene”.

„O atenţie majoră am acordat-o resurselor umane, atât prin atragerea specialiştilor de vârf, cât şi prin formarea unor echipe performante, garanţia progresului pe termen lung. Pe lângă asigurarea unei salarizări motivante a personalului, specializarea continuă a resursei umane şi crearea echilibrului între experienţa cercetătorilor maturi şi creativitatea tinerilor sunt obiective strategice permanente ale Institutului”, continuă acad. Bogdan C. Simionescu prezentarea factorilor care au schimbat traiectoria ICMPP. Parte activă a Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române ca instituţie organizatoare de studii doctorale, ICMPP finalizează anual, în medie, câte zece teze de doctorat la exigenţe aflate mult deasupra celor practicate de alte instituţii. Graţie unui proiect POSDRU, Institutul a specializat la nivel postdoctoral un număr de 40 tineri cercetători în domeniul biomaterialelor. Ocuparea poziţiilor profesionale în Institut se realizează prin concurs, pe baza unor criterii proprii de performanţă, mai severe decât cele impuse de legislaţia în vigoare. ICMPP a reprezentat, totodată, o „platformă de lansare” a unor cercetători care s-au transferat, ulterior, în unităţi de învăţământ superior/cercetare din ţară şi străinătate (Belgia, Canada, Elveţia, Franţa, Israel, SUA). În acelaşi timp, în ultimii ani, Institutul a angajat, temporar sau pe poziţii permanente, cercetători cu specializări în străinătate. Numai în ultimii cinci ani, peste 20 de tineri din diaspora au devenit membri ai corpului de cercetare al ICMPP. Acad. Bogdan C. Simionescu consideră că reuşita acestui proces a depins semnificativ de crearea unei atmosfere plăcute şi de cultivarea încrederii ca element fundamental de interacţiune şi consolidare a relaţiilor interumane: „Când acorzi încredere celorlalţi, oamenii devin responsabili, creându-se astfel cadrul necesar atingerii performanţei. Puterea exemplului personal oferă şi ea o anumită direcţie şi conduită. Lucrând până seara târziu, adesea sâmbăta şi duminica, și ceilalţi ajung să preia acest model. Uşa biroului meu este întotdeuna deschisă pentru a discuta problemele care îi preocupă pe colegii mei, stabilindu-se astfel relaţii apropiate. Nu în ultimul rând, tinerii au beneficiat de specializări în străinătate, eu însumi încurajându-i spre stagii doctorale şi postoctorale în marile institute şi universităţi ale lumii. În acelaşi timp, „Petru Poni” oferă infrastructura care permite desfășurarea unor cercetări avansate, dezvoltarea unei cariere frumoase şi satisfacţia recunoaşterii ştiinţifice. Nu în ultimul rând, Institutul asigură o atmosferă prielnică cercetării – colegială, liniştită, axată pe recunoaşterea meritelor şi pe posibilitatea pătrunderii în alte colective, în care pot evolua mai bine. În colectivele interdisciplinare am încurajat cunoașterea și întelegerea reciprocă pentru armonizarea limbajelor diferite. Am menţinut, totodată, un raport echilibrat între cercetătorii cu experienţă, care doresc să ghideze şi să fie mentori, şi tinerii interesaţi să înveţe, să evolueze, să devină un nume pe marea scenă internaţională”.

„Petru Poni“ este un Everest pe care doreşte să-l escaladeze orice cercetător aflat în căutarea performanţei, a depăşirii propriilor limite, a explorării şi descoperirii unor noi frontiere ale cunoaşterii. E dificil să ajungi în acest loc, să ai acces la această călătorie, pentru că trebuie să demonstrezi în permanenţă că eşti printre cei mai buni în domeniul în care evoluezi. La intrarea în Institut, pe lângă „Petru Poni“, scrie şi Academia Română, ceea ce mai adăugă câteva mii de metri la vârful pe care doreşti să-l atingi. ICMPP este un brand, nu numai în România, ci şi în străinătate”, consideră dr. Radu Dan Rusu, unul dintre tinerii talentaţi care lucrează în această citadelă a chimiei şi totodată membru în Consiliul ştiinţific al Institutului. Dr. Radu Dan Rusu locuieşte în Paşcani şi zilnic petrece trei ore în tren numai pentru a putea munci în cadrul ICMPP din Iaşi. Credinţa şi devotamentul care îl animă mă conving că aceasta instituţie nu are doar un trecut şi un prezent remarcabil, ci şi argumentele unui viitor deosebit. Aceeaşi perspectivă o îmbrăţişează şi dr. Rusu, convins că orice cercetător care intră în ICMPP, după un număr de ani va ajunge să aibă, invariabil, rezultate notabile. Cum de este posibilă o asemenea evoluţie? Institutul te obligă să atingi acest nivel, prin cultura performanţei care stă înscrisă în propriul său ADN: „Dacă în SUA exista Silicon Valley, în România, prin ceea ce face ICMPP, putem vorbi de Polymer Hill. Institutul este capabil să joace în Champions League-ul lumii ştiinţifice, fiind una dintre puţinele instituţii din România care poate face acest lucru într-un mod constant. Îl califică valoarea cercetătorilor, numărul și calitatea lucrărilor publicate în fiecare an – numai în 2016 ICMPP a publicat aproape 250 de lucrări în reviste internaţionale, peste 20 de capitole în cărţi apărute în edituri ştiinţifice consacrate şi a fost prezent cu peste 100 de conferinţe/comunicări la manifestări ştiinţifice internaţionale. Atrage, de asemenea, şcoala „Petru Poni“, unde înveţi ce înseamnă să faci cu adevărat cercetare şi primeşti o educaţie care te desăvârşeşte profesional şi uman. Aici ai privilegiul de a fi într-un mediu intelectual extraordinar, ce permite manifestarea creativă, jocul, libertatea de a avea îndoieli şi oferă șansa de a avea iniţiative. Nu în ultimul rând, ICMPP se afirmă prin infrastructura aflată la nivelul oricărui insitut de prestigiu din străinătate, care îţi permite să ai rezultatele pe care ţi le doreşti”.

O altă mutare strategică a vizat reluarea şi restabilirea relaţiilor cu exteriorul, relaţii rupte în ultimii ani ai regimului Ceauşescu. În prezent, Institutul are conexiuni cu centre de cercetare/învăţământ din aproape toate ţările europene, China, Japonia, Rusia, Turcia, Canada, SUA. Este membru al Platformelor tehnologice europene (EuMat) şi al diferitelor asociaţii profesionale (de exemplu, EPNOE, la care au aderat după înfiinţare şi parteneri industriali, ca rezultat al proiectului PC6 Polysaccharides: European Network of Excelence), iar la nivel naţional este membru al clusterelor de inovare CERMAND și BioRoNe.

Rezultate de excepţie
În timp, politica aplicării unor schimbări de substanţă la nivelul funcţionării ICMPP a adus cu sine rezultate semnificative, pe paliere bine definite. Care sunt zonele de unicitate şi de vârf prin care Institutul se afirmă pe plan naţional şi internaţional?

În primul rând „Petru Poni“ se distinge prin producţia ştiinţifică. „Publish or perish” (publică sau vei pieri) a fost constant deviza Institutului, susţinută cu tenacitate de acad. Cristofor I. Simionescu, directorul ICMPP în perioada 1970-2000, un eminent dascăl, om de ştiinţă şi de cultură. În ultimii 25 de ani, cercetătorii Institutului sunt autori sau coautori la peste 3600 de lucrări publicate în reviste cotate ISI, care au peste 18000 citări, conform apps.webofknowledge.com. Numărul de citări a evoluat continuu, evidenţiind creşterea calitativă a lucrărilor şi a interesului de care se bucură în comunitatea ştiinţifică. Institutul se situează, astfel, la evaluările periodice, pe primele locuri între institutele Academiei Române, iar pe plan naţional ocupă locul întâi în domeniul ştiinţei materialelor. 85 de cercetători au indici Hirsch peste 8. Vizibilitatea internaţională a Institutului poate fi evidenţiată şi de lucrările care apar pe coperţile unor prestigioase reviste. De exemplu, ICMPP a fost promovat pe coperţile revistelor publicate de Royal Society of Chemistry în 2015, probând faptul că Institutul este printre cele mai bune din lume la nivelul cercetării fundamentale. „În ultimii trei ani media factorului de impact a lucrărilor noastre publicate în reviste ISI a fost peste 2, chiar peste 2,5 în 2014, și suntem cea mai vizibilă entitate de cercetare din România. Organismele internaţionale de analiză (ISI, Thomson Reuters) consideră ICMPP ca fiind principalul actor român care evoluează pe scena ştiinţifică internaţională”, afirmă acad. Bogdan C. Simionescu.

În al doilea rând, ICMPP are o activitate intensă în zona manifestărilor ştiinţifice. Cercetătorii s-au remarcat prin comunicările prezentate la manifestări ştiinţifice internaţionale cu comitet de program - în medie, peste 150 comunicări anual - şi prin numeroase conferinţe invitate. Institutul organizează, de asemenea, manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Merită amintite sesiunile din cadrul Zilelor Academice Ieşene - Sesiunea „Progrese în ştiinţa compuşilor organici şi macromoleculari” (ediţia a XXV-a a avut loc în anul 2015), Colocviile franco-române de polimeri, ajunse la a 12-a ediţie, Simpozioanele bilaterale în co-organizarea Institute of Thin Film Technology and Microsensorics, Teltow, Germania şi ICMPP, Simpozioanele Cristofor I. Simionescu „Frontiers în Macromolecular and Supramolecular Science” (a 8-a ediţie în 2016) având ca promotor pe Prof. Virgil Percec (University of Pennsylvania), fost doctorand al acad. Cristofor I. Simionescu (cu acest prilej au coferenţiat la Bucureşti şi Iaşi personalităţi marcante ale ştiinţei polimerilor, inclusiv laureaţi ai Premiilor Nobel – Robert Grubbs – SUA, Jean-Marie Lehn – Franţa, Sir Fraser Stoddart – SUA).