Revista >> Martie 2017 [Nr.192] >> Cercetare & Invatamant superior

Modele ale transferului de cunoaștere sau tehnologie din universități către mediul socio-economic

Prof. Alexandru Marin, directorul Departamentului de Transfer Tehnologic al UPB

23 Martie 2017

Transferul de cunoaștere dinspre universități implică în mod uzual licențierea de tehnologii către firme existente și dezvoltarea de firme de tip spin-off academic, în contextul ecosistemelor inovative, pentru exploatarea eficientă a oportunităților antreprenoriale. Universitățile tratează în mod diferențiat colaborarea cu firme mari sau IMM-uri, prin modul în care promovează dezvăluirile noutăților tehnico-științifice de către membrii comunității academice și selectivitatea în oferirea de licențe exclusive, versus neexclusive pentru tehnologiile transferate. Aceste aspecte confirmă existența diferitelor modele de afaceri pe care universitățile le adoptă în activitatea lor de transfer de cunoaștere/tehnologie.

În principiu, există patru modele de afaceri specifice transferului de cunoaștere, în funcție de actorii cheie implicați în activități exploratorii pentru dezvoltarea cunoașterii, în speță cercetătorii, respectiv cei implicați în comercializarea tehnologiilor, precum firme existente, firme de tip start-up și potențiali antreprenori, universitățile fiind preocupate pentru satisfacerea exigențelor părților interesate interne și externe, într-o manieră echilibrată. Aceste aspecte se concretizează în practici specifice pentru încurajarea și recompensarea personalului academic și cercetătorilor, fie distribuite în mod nepreferențial către departamente și centre de cercetare din universități, fie orientate în mod prioritar către performanța unor cercetători, având și aptitudini manageriale pentru colaborarea cu mediul economic.

Utilizarea modelelor de afaceri ca instrumente de analiză și cunoaștere permite ca, prin proiectarea de scenarii, în cadrul unor mecanisme flexibile de gândire și acțiune, să fie susținute strategiile de dezvoltare ale universităților, în general, și în cadrul Universității POLITEHNICA din București - UPB, în particular, prima poziţie ocupată în clasamentul SCImago Institutions Rankings (SIR) din 2016 (http://www.scimagoir.com/rankings.php?sector=&country=ROU) obligând UPB să fie în avangarda bunelor practici existente la nivel internaţional.

POLITECH, un CTT adaptat principalelor modele de afaceri specifice
Serviciile pe care Centrul de Transfer de Tehnologie - CTT POLITECH din UPB le furnizează clienților săi intervin în diferite zone ale lanțului valoric, etapa cea mai importantă fiind cea de explorare a oportunităților bazate pe cunoștințe/ cunoaștere. Astfel, firmele sunt sprijinite să-și identifice nevoile de cercetare și de tehnologii și li se oferă acces la tehnologii, echipamente și active necorporale (în principal brevete) cu relevanță pentru activitatea lor.

În funcție de misiunea, obiectivele și strategia UPB se decide un anumit model de afacere pentru CTT POLITECH, acesta putând fi adaptat în funcție de segmentul de clienți abordat și plusvaloarea pe care acesta o poate aduce în cadrul serviciilor oferite. Funcționând în cadrul UPB, CTT POLITECH este mandatat să identifice, valideze și să exploateze oportunitățile provenite din cercetarea aplicativă desfășurată, prin metode de tip „technology push”.

Este de menționat că în cadrul CTT POLITECH nu există deocamdată resurse suficiente, umane și materiale, necesare pentru a dezvolta un model de afaceri performant, bazat pe cunoașterea necesităților reale ale pieței (de tip „market pull”), prin contact direct și permanent cu firmele din mediul socio-economic.

Utilizarea modelelor de transfer de cunoaștere/tehnologie reprezintă un instrument de analiză și management foarte util, permițând organismelor decizionale din UPB să-și fixeze ținte/obiective de atins, față de care entitatea de transfer tehnologic - în speță CTT POLITECH - pe baza unor modele de afaceri de tip CANVAS, își poate defini un portofoliu de activități, inclusiv resursele necesare, iar prin implementarea lor să se obțină rezultatele/performanțele programate. Sursele de finanțare ale CTT POLITECH pot fi atrase astfel mult mai ușor, pe baza datelor cuprinse în modelul de afaceri adoptat și se poate face o analiză periodică, pe baza rezultatelor, cuantificate în mod explicit, a eficienței activităților desfășurate de către CTT POLITECH, corelat cu măsura în care obiectivele/ țintele fixate au fost atinse. Corespunzător, pot fi decise măsurile care se impun, pentru controlul procesului de inovare și transfer tehnologic/de cunoaștere din UPB, în cadrul conceptului mai larg al spiralei evoluției din sistemele de calitate.
Astfel, în modelul „centru de costuri” se face transferul rezultatelor cercetării către piață prin mecanisme clasice. Cultura proprietății intelectuale și promovarea brevetării se face uniform către toate departamentele din UPB, fără mecanisme de diferențiere specifice, cu orientare spre indexare în baze de date și performanță academică. Se urmărește maximizarea productivității, măsurată de ex. prin numărul de brevete valide deținute în portofoliul universității (cca. 150 la nivelul anului 2017), evaluarea potențialului acestora fiind făcută la nivelul structurilor de bază (departamente, centre de cercetare etc.), fără o abordare strategică la nivelul întregii universități. Există o preocupare constantă privind promovarea existenței unui portofoliu semnificativ de active necorporale sau de păstrare a posibilității de brevetare, de ex. prin depunerea unor cereri de brevet înainte de publicarea unor articole sau prin asigurarea confidențialității unor rezultate ce pot fi protejate prin brevetare, dar nu există o preocupare sistematică pentru valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, transferul de tehnologie, fiind asimilat cu un „centru de costuri”, nu ca un „centru de venituri”.

În modelul „centru de venituri”, suplimentar față de activitățile educaționale și de cercetare în sens tradițional, se pune accent pe importanța exploatării noilor oportunități științifice și tehnologice, pentru creșterea competitivității economice la nivel național. În acest scop, parteneriatul UPB – firme din mediul economic se amplifică și se lărgește (peste 200 la nivelul anului 2017), printr-o participare mai activă în programe comune antreprenoriale. Sunt folosite mijloace directe și indirecte pentru transferul de cunoaștere, dezvoltarea de noi tehnologii făcându-se prin implicarea inventatorilor din mediul academic în crearea de firme spin-off și prin dezvoltarea unor forme complementare de colaborare cu comunitățile locale, de ex.:
- prin programe de formare profesională de tip ne-academic (de ex. prin proiecte POSDRU: http://www.otpantreprenor.ro/ și POCU), privite ca activități de învățare pe tot parcursul vieții, cu scopul îmbunătățirii cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor din perspectivă personală, civică, socială și/sau a ocupării forței de muncă, sau
- angajament social, definit ca parteneriat între resursele universitare și părțile interesate din domeniul public și privat pentru îmbunătățirea școlarizării, cercetării și activităților creative, educație cetățenească, întărirea valorilor democratice și a responsabilității civice, implicare în rezolvarea unor probleme sociale sensibile și contribuția la binele societății (de ex. http://www.edu4society.eu/).

În cadrul unui ecosistem de inovare, un rol important este jucat de firmele start-up, iar UPB se implică activ în gestionarea unor facilități de tip incubatoare tehnologice și de afaceri (de ex. http://www.cetti.ro/ita/), pre-acceleratoare și acceleratoare de afaceri (de ex. http://innovationlabs.ro/) etc., pentru a promova antreprenoriatul în rândul studenților, cercetătorilor și cadrelor didactice.