Revista >> Martie 2017 [Nr.192] >> Cercetare & Invatamant superior

Dr. Valentina Sandu-Dediu: „O societate are vocea ei distinctă prin cultură”

Diana Evantia Barca

23 Martie 2017

• Colegiul Noua Europă face auzită cercetarea socio-umanistă prin teme inedite, colocvii de tip focus group, simpozioane internaționale şi întâlniri cu elita intelectuală

Colegiul Noua Europă (New Europe College - NEC) reușește să mențină la standarde de excelență cercetarea în științele socio-umaniste, încurajând inițiative individuale și ideile mai puțin privilegiate de marile umbrele tematice la modă. NEC și-a reconfirmat recent expertiza în obținerea și gestionarea bugetelor de cercetare prin câștigarea a două proiecte, în prestigioasa competiție European Research Council (ERC), ce abordează teme generoase: luxul, moda și situația socială în sud-estul Europei din epoca modernă timpurie, precum şi arhivarea, reforma fiscală în Savoia Evului mediu târziu. „Prin toate proiectele noastre încercăm să sprijinim cercetători relativ tineri, români și internaționali, aflați în căutarea unui mediu interdisciplinar”, afirmă rectorul Colegiului Noua Europă, dr. Valentina Sandu-Dediu, în interviul acordat revistei Market Watch.

Dr. Valentina Sandu-Dediu,rectorul Colegiului Noua Europă

Platformă academică între Orient și Vest, Colegiul Noua Europă este un institut pentru studii avansate, fondat în 1994 de Andrei Pleșu, cu dorința de a consolida cercetarea în domeniul științelor umaniste și sociale, și pentru a facilita legăturile dintre intelectualii români și experți din mediile academice internaționale. În 1998, NEC a fost laureat al Premiului Hannah Arendt, oferit pentru eforturi exemplare în domeniul învățământului superior și al cercetării.

Colegiul și-a reconfirmat expertiza în obținerea și gestionarea bugetelor de cercetare prin câștigarea a două granturi ERC. Ce teme de cercetare vor aborda aceste proiecte?

Având girul Colegiului Noua Europă, istoricul Ionuț Epurescu Pascovici a câștigat în 2015 un starting grant (pentru tineri aflați la începutul carierei) cu proiectul Record-keeping, fiscal reform, and the rise of institutional accountability in late-medieval Savoy: a source-oriented approach. Între timp, însă, domnul Epurescu Pascovici a decis să deruleze proiectul sub umbrela Universității din București. Cel de-al doilea proiect, de tip consolidator grant, este găzduit de NEC tot din anul 2015, și este coordonat de Constanța Vintilă-Ghițulescu, doctor în istorie şi civilizaţie la École des hautes études en sciences sociales din Paris, doctor în sociologie la Universitatea Bucureşti și cercetător la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“. Acest proiect, Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe, implică, pe lângă colocvii, prezentări și alte tipuri de evenimente publice cu participare internațională, crearea unei baze de date online, ce va cuprinde obiecte de artă expuse într-o galerie virtuală, și care se va adresa tuturor celor interesaţi de dezvoltarea luxului şi modei în Sud-Estul Europei. Fiecare obiect va dispune de propria fişă de identificare, indicând numele, data sau deţinătorul, alături de o scurtă descriere, realizată de unul dintre membrii proiectului LuxFaSS.

În calitatea sa de coordonator academic NEC, cu o îndelungată experiență în evaluarea proiectelor internaționale, cu profunda și rafinata sa înțelegere a culturii umaniste, colega mea Anca Oroveanu i-a consiliat pe cei doi cercetători (foști bursieri NEC) în etapa candidaturii, susținând și încurajând câştigarea acestor proiecte.

Cu 23 de ani de istorie, Colegiul Noua Europă s-a consacrat ca o insulă în zona cercetării în științele socio-umane. Care este structura acestui colegiu și cum a reușit acesta să schimbe standardele și procedurile în zona finanțării proiectelor de cercetare?

Colegiul a fost înființat în 1994, după ce Andrei Pleșu a câștigat New Europe Prize for Higher Education and Research, oferit de câteva institute pentru studii avansate, printre care și cel de la care a pornit această inițiativă, Wissenschaftskolleg zu Berlin. Sprijinul financiar a venit, treptat, din partea unor fundații germane și elvețiene, precum și de la Ministere ale educației și cercetării din Elveția, Germania și Austria.

Instituția a pornit la drum într-o formulă „camerală”, cu o grupă de cinci cercetători, pentru a atinge în timp dimensiuni „simfonice” (sunt ani în care găzduim peste 40 de bursieri și cercetători asociați). Fiind un institut finanțat în majoritate din fonduri externe, NEC s-a bucurat întotdeauna de o independență unică în România, astfel încât, încă de la începuturi, a fost perceput ca o oază de mulți dintre cei circa 700 de bursieri care au trecut pe aici. O oază care, în afara evenimentelor organizate, pune la dispoziție cercetătorilor o bibliotecă excepțională, cu vreo 33.000 de titluri (de la enciclopedii, cărți, reviste la resurse multimedia), în care s-a investit mult, care a absorbit și importante donații.

Împreună cu colega mea Lelia Ciobotariu (director executiv), încercăm să continuăm ideea lui Andrei Pleșu de a încuraja libertatea în alegerea subiectului de cercetare, o alternativă la sistemul cu cercetare planificată. De asemenea, ne adaptăm transformărilor din sistemul academic și, dacă în urmă cu câțiva ani bursierii NEC puteau fi încă înscriși la doctorat, astăzi ne adresăm zonei post-doctorale.

Având în vedere această libertate tematică, probabil că există și o diversitate mulțumitoare a surselor de finanțare, începând de la fondurile private și până la liniile asigurate de stat sau de structurile europene. Cum a rezolvat NEC această necesitate?