Revista >> Martie 2017 [Nr.192] >> IT&C

Educația, șansa României de a recupera întârzierile în adopția economiei digitale

Radu Ghitulescu

23 Martie 2017

Ne mândrim cu faptul că România este, la nivel mondial, o resursă valoroasă de competențe IT și că industria IT&C are unul dintre cele mai rapide ritmuri de dezvoltare, crescându-și de la an la an aportul la produsul intern brut. Și totuși, în mod paradoxal, suntem pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor IT și competențele digitale.

Este pregătită România pentru a face față provocărilor unei economii globalizate, a cărei dependență de tehnologie crește rapid? Dacă ne raportăm la sistemul de referință al Uniunii Europene, răspunsul este clar „NU“.
Conform Indicelui economiei și societătii digitale (Digital Economy and Society Index - DESI) pentru 2016 al Comisiei Europene, România se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. DESI este un indice compozit, elaborat de CE pentru a evalua progresele țărilor UE în dezvoltarea economiei și societății digitale. Indicele ia în calcul evoluția a cinci parametri principali: • conectivitatea (bandă largă fixă, bandă largă mobilă, viteză și prețurile benzii largi); • capitalul uman (utilizarea Internetului, competențele digitale de bază și cele avansate); • utilizarea Internetului (utilizarea conținutului de către cetățeni, comunicarea și tranzacțiile online); • integrarea tehnologiei digitale în mediul enterprise (digitalizarea întreprinderilor și a comerțului electronic) și • serviciile publice digitale (e-government).

Conform raportului CE pe 2016 privind progresul digital al Europei (European Digital Progress Report - EDPR - este un raport de completare a profilului de țară stabilit pe baza indicelui DESI), suntem deficitari la toate capitolele :
• „În ceea ce privește conectivitatea, România se situează sub media UE, dar înregistrează progrese medii“;
• „În ceea ce privește capitalul uman, performanța României este sub media UE, dar se înregistrează progrese bune“;
• „În ceea ce privește utilizarea serviciilor de internet, rezultatele României sunt sub media UE, dar se înregistrează progrese“;
• „În ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, rezultatele României sunt sub media UE, iar progresele înregistrate sunt limitate“;
• „În ceea ce privește serviciile publice digitale, rezultatele României sunt sub media UE, dar se înregistrează progrese bune“.

După cum se poate observă suntem peste tot „sub media UE“, dar în patru din cele cinci capitole analizate apare precizarea „se înregistrează progrese bune/medii“.
Raportul EDPR arată că România a înregistrat în 2016 pe patru direcții o rată de reducere a decalajelor peste media UE, ceea ce ne situează în categoria țărilor care recuperează decalajele („Catching up“). Dar și în cea a statelor care rămân în urmă („Falling behind“) la un capitol extrem de important – integrarea tehnologiei digitale în mediul enterprise. Ceea ce crește gradul de expunere al României la riscurile induse de modul în care adopția tehnologiei afectează piața muncii la nivel global.

Cum am evoluat
Recent, CE a dat publicității noul clasament DESI al țărilor membre pentru anul în curs, în care, din nou, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Departe de a fi o surpriză, se poate spune că este un rezultat previzibil, având în vedere că decalajele menționate anterior nu pot fi recuperate rapid, mai ales că și celelalte țări europene progresează, nu bat pasul pe loc.
„DESI ranking 2017“ indică însă un nou fapt îngrijorător – acela că indicele României a evoluat sub media europeană. Cu alte cuvinte, decalajele cresc sau, în cel mai bun, caz se mențin constante, cert este că nu se micșorează și că România rămâne tot mai mult în urma țărilor UE.

Iată principalele concluzii ale studiului pe 2017:
•Conectivitate: „Deși spectrul disponibil este în creștere, acoperirea rețelelor fixe și mobile (4G) în bandă largă rămâne în România una dintre cele mai scăzute din UE“;
• Capital uman: „Din ce în ce mai multe persoane folosesc Internetul, iar nivelul competențelor digitale este în creștere, însă acesta se situează în continuare pe penultimul loc din UE“;
• Utilizarea Internetului: „Utilizatorii de internet din România desfășoară mult mai puține activităti online decât media UE, în special în ceea ce privește comerțul electronic și serviciile bancare electronice“;
• Integrarea tehnologiei digitale: „România nu și-a redus decalajul față de UE în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor, în special utilizarea tehnologiei de tip Cloud computing și exploatarea canalelor de comercializare online“;
• Servicii publice digitale: „România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește disponibilitatea datelor deschise, însă oferta și utilizarea serviciilor de e-guvernare rămân scăzute“.

Care sunt riscurile?
Peste trei ani, 5 milioane de locuri de muncă vor dispărea ca urmare a accelerării evoluțiilor tehnologice. Verdictul sumbru este una dintre principalele concluzii ale studiului „The Future of Jobs“, prezentat în cadrul ediției de anul trecut a Forumului Economic Mondial de la Davos, care a abordat transformările profunde pe care le generează A Patra Revoluție Industrială.

O revoluție care, conform autorilor raportului, va adânci inegalitățile în distribuția veniturilor și va amplifica dezechilibrele existente pe piața muncii. Conform studiului citat, adopția noilor tehnologii va duce la dispariția a peste 7,1 milioane de locuri de muncă până în 2020, generând în schimb doar 2,1 milioane de noi posturi. Predicția este realizată pe baza analizei a 15 dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, care acoperă circa 65% din forța de muncă la nivel mondial. Potrivit specialiștilor, în cazul economiilor emergente, cum este și cazul România, impactul este dificil de estimat, însă va fi unul de proporții.

Un răspuns viabil
În raportul EDPR pentru România se menționează ca posibilă soluție la reducerea decalajelor faptul că Guvernul a adoptat încă din 2015 „Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020“. Un instrument util și binevenit, fără îndoială, dar răspunde această strategie provocării reprezentate de faptul că 65% dintre copiii care au început școala în toamna anului trecut vor practica meserii care nu există încă în prezent?

În mod cert Strategia Națională poate sprijini reducerea arieratelor înregistrate în procesul de digitizare a României. Însă, pentru multe dintre țările UE și nu numai, educația reprezintă principală bază de dezvoltare a economiei și societății digitale, fiind capabilă să ofere răspunsuri viabile pe termen lung.