.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Preţul populismului
Nimeni nu ar dori, în mod normal, să fie nevoit să stabilească corelaţii între ceea ce înseamnă desfăşurarea normală a vieţii şi influenţa politicii. Numai că în România este imposibil ca astfel de corelaţii să nu fie făcute, deoarece ele constituie o explicaţie a fenomenelor resimţite zilnic de fiecare dintre noi.
Ce arată, de pildă, datele publicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru luna ianuarie 2017, preluate şi de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii? Că în această lună s-a înregistrat cel mai mic număr de înmatriculări de persoane fizice și juridice (5475), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016 (8288). În plus, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016, în luna ianuarie 2017, numărul înregistrărilor de persoane fizice și juridice a scăzut cu 33,94%, primele trei judeţe ca scăderi fiind Vrancea (-56,19%), Caraș-Severin (-47,67%), respectiv Ialomița (-46,46%). Singurul județ care a înregistrat o dinamică pozitivă a fost Tulcea, cu o valoare de 4,69%.
Mai importante decât astea sunt însă cifrele legate de domeniile de activitate. Primele 3 domenii de activitate cele mai afectate sunt reprezentate de intermedierile financiare și asigurările (-86,52%), administrația publică și apărarea, asigurările sociale din sistemul public (-71,43%) și sănătatea și asistența socială (-57,38%).
De asemenea, o scădere îngrijorătoare se constată și în domeniul IT (-36,76%)! Asta în condiţiile în care IT-ul reprezintă de ani buni una din puţinele oaze de speranţă privind posibila recuperare a decalajelor economice înregistrate de România faţă de restul Europei.
Conform datelor CNIPMMR, în perioada 2012-2017, înregistrarea de persoane fizice și juridice a prezentat următoarele evoluții: În luna ianuarie 2017 (5475), a scăzut cu 33,94% față de acceași perioadă a anului 2016 (8288). În luna ianuarie 2016 (8288), a scăzut cu 2,51% față de acceași perioadă a anului 2015 (8501). În luna ianuarie 2015 (8501), a scăzut cu 0,61% față de acceași perioadă a anului 2014 (8515). În luna ianuarie 2014 (8515), a scăzut cu 4,52% față de acceași perioadă a anului 2013 (8918). În luna ianuarie 2013 (8918), a crescut cu 13,19% față de acceași perioadă a anului 2012 (7879). În luna ianuarie 2012 (7879), a crescut cu 2,23% față de acceași perioadă a anului 2011 (7545). De remarcat aici creşterile din 2011 şi 2012, înregistrate după acea perioadă mult blamată de tăieri de salarii şi sporuri bugetare!
Există şi cauze pentru o asemenea situaţie, deloc îmbucurătoare. Una dintre ele este reprezentată de instabilitatea și lipsa predictibilității în societate, fapt ce a determinat ca mediul de afaceri să reacționeze rapid și să devină vulnerabil. O a doua cauză este dată de birocrație și lipsa prevenției în activitățile de control ale instituțiilor statului, fapt care reprezintă un alt obstacol important în stimularea înființării de noi firme. Nu în ultimul rând, slaba accesibilitate a fondurilor naționale și neaccesarea fondurilor europene a contribuit considerabil la scăderea atractivității înființării unei firme.
„Lipsa susținerii antreprenoriatului este adevărata dramă a societății românești, dramă pe care reprezentanții autorităților trebuie să o conștientizeze pentru a veni cu măsuri adecvate de încurajare a înființării de noi firme și extindere a dezvoltării celor deja existente!“, a declarat într-un comunicat de presă Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.
Din nefericire, nici preşedintele CNIPMMR şi nici alte voci cu influenţă de pe piaţă nu au precizat în ce anume ar putea consta astfel de măsuri adecvate de încurajare. În aceste circumstanţe, este greu de crezut că autorităţile, aflate mental încă în epoca deplină a capitalismului monopolist de stat, ar şti – asta dacă măcar ar dori – ce să facă.
Preţul populismului, mai exact al anunţării doar de măsuri legate de creşteri de pensii şi salarii bugetare, cumulat cu eliminări de taxe – unele complet ilogice – s-ar putea să devină extrem de piperat mult mai devreme decât se credea. Însă aici există un motiv cât se poate de logic. România este o ţară atât de disperată după investiţii, ca o oală aflată sub presiune, încât orice înlocuire a lor doar cu măsuri de creştere a consumului are ca rezultat eliminarea rapidă a fluidelor sub presiune.
Scăderea numărului de înregistrări de firme noi este doar un semnal îngrijorător. Continuarea politicii de lipsă totală de investiţii – printre ele numărându-se şi investiţiile în educaţie antreprenorială – va duce însă rapid la transformarea acestui semnal în fenomen de masă. Cu consecinţe greu de prevăzut pentru anii care vor veni.
Parerea ta conteaza: 
O cale de a facilita transformarea digitală
