Revista >> Aprilie 2017 [Nr.193] >> Cercetare & Invatamant superior

Interviu cu ministrul Cercetării și Inovării, Şerban Constantin Valeca

Alexandru Batali

27 Aprilie 2017

Prioritățile și cele mai importante obiective ale mandatului ministrului Cercetării și Inovării, Șerban Constantin Valeca, noile politici pregătite pentru evoluția domeniului, zona de intervenție vizată cu precădere, dar și soluțiile identificate pentru a rezolva problemele existente la începutul anului în sistem, le descoperim rând pe rând în interviul acordat în exclusivitate revistei Market Watch. Pe termen scurt vești bune vin dinspre competiții: calendarul este în curs de definitivare, iar primele apeluri urmează să fie lansate în curând. Pe termen mai lung, rămâne să urmărim modul în care conducerea domeniului va reuși să depășească aspectele critice și să determine creșterea rolului jucat de comunitatea noastră științifică, îmbunătățirea poziției României în clasamentele internaționale referitoare la cercetare, inovare și competitivitate.

Domnule ministru, ce priorităţi aveţi la început de mandat? Ce probleme stringente v-aţi propus să rezolvaţi la început de drum?
Odată cu preluarea mandatului am pus pe primul plan cerința de actualizare a documentelor programatice de referință din domeniul Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (CDI), în vederea armonizării acestora cu prioritățile stabilite pentru domeniile cercetare-dezvoltare și inovare în Programul de Guvernare 2017-2020.
În acest context, am promovat proiectul de hotărâre a Guvernului, aprobat printre primele în acest an (cu nr. 81/2017), prin care au fost aduse completări semnificative la prevederile Strategiei Naționale CDI 2014-2020, în sensul sublinierii importanței, dar și a diversificării modalităților de implementare, pentru următoarele obiective:
• pe de-o parte, creșterea rolului domeniului CDI în susținerea dezvoltării economice și sociale, atât prin susținerea dezvoltării resurselor umane și a infrastructurii destinate activităților CDI din sectoarele public și privat, cât și prin promovarea măsurilor necesare pentru dezvoltarea și aplicarea pe scară largă a noilor tehnologii (dezvoltarea infrastucturii pentru transfer tehnologic și inovare: ex. instalații experimentale pentru aplicații industriale de mari dimensiuni, parcuri științifice și tehnologice, etc);
• pe de altă parte, afirmarea și implicarea comunității științifice din țara noastră pe plan internațional, prin construirea și operarea la noi în țară a infrastructurilor de cercetare de nivel european (ex.: Laserul de ultra-înaltă putere - ELI-NP; Centrul Internaţional pentru Studii Avansate asupra Sistemelor Fluvii-Mări – DANUBIUS RI; Reactorul de generația a IV-a cu răcire cu plumb - ALFRED), precum și prin susţinerea participării la programele și la activităţile organismelor sau iniţiativelor internaţionale (ex.: UE-Orizont 2020, CERN, ESA, Agenția Internațională pentru Energie Atomică - AIEA), inclusiv prin afiliere sau acorduri de cooperare ştiinţifică, pe bază de planuri integrate de participare.

O primă măsură pe care deja aţi luat-o vizează stoparea exodului creierelor, prin înfiinţarea Grantului CDI Carol I. De ce aţi considerat vitală o astfel de iniţiativă?
Considerăm, într-adevăr, ca fiind de importanță vitală existența unui instrument stabil, de sine stătător, separat de programele naționale de cercetare „uzuale”, care să fie dedicat în exclusivitate menținerii în țară a tinerilor de valoare, prin încurajarea lor de a urma studiile universitare și de a-și dezvolta o carieră științifică în țară. Este ceea ce ne-am propus să realizăm prin Granturile CDI pentru tineri cercetători Regele Carol I. Programul se adresează tinerilor absolvenți de liceu, laureați ai olimpiadelor internaționale și naționale de științe.
Tinerii beneficiari ai acestor granturi vor avea obligativitatea să urmeze o universitate în România și, după terminarea studiilor de licență, să urmeze studii doctorale în România, iar după absolvire să lucreze cel puțin patru ani într-o instituție cu profil de cercetare, publică sau privată, din România.
Programul urmărește nu doar combaterea exodului creierelor în sine, ci și un obiectiv foarte ambițios, acela de a dezvolta în țara noastră o nouă generație de cercetători, cu performanțe vizibile și confirmate la nivel internaţional, care să ofere României posibilitatea de a se integra efectiv în circuitele științifice și tehnologice internaționale.

Care sunt în fond principalele obiective ale mandatului dumneavoastră? Dar componentele de care doriţi să vă ocupaţi în mod deosebit?
În esență, obiectivul urmărit este, așa cum am menționat deja, cel de a crește rolul și impactul domeniului CDI ca element cheie în dezvoltarea economică și socială, cel care poate asigura accelerarea și susținerea pe termen lung a ritmului de creștere a competitivității.
În acest sens, în cadrul politicilor specifice domeniului, componenta asupra căreia urmează să intervenim în mod special este cea prin care se realizează efectiv inovarea, respectiv transferul și punerea în aplicare a rezultatelor cercetării în sectorul economic sau social de profil, atât prin proiectele CDI propriu-zise, cât și prin structurile și organismele specializate în valorificarea și transferul rezultatelor de cercetare, dezvoltate fie în interiorul instituțiilor cu profil de cercetare, fie la nivel de sector economic sau la nivel regional, cum sunt polii de competitivitate și parcurile științifice sau industriale, destinate dezvoltării și aplicării noilor tehnologii.
În acest sens, unul dintre primele demersuri a fost acela de a înființa un nou organism consultativ, pe lângă cele existente anterior. Este vorba de Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare, care va formula recomandări pentru a diversifica politicile în acest domeniu și a mări eficiența instrumentelor de implementare.
Prin programele actuale de cercetare au fost definite și sunt puse în aplicare o gamă foarte largă și variată de instrumente de finanțare, dar orientate preponderent spre activitățile de cercetare-dezvoltare, cu tipuri de proiecte care parcurg lanțul de la identificarea soluțiilor științifice și tehnice și până la realizarea și testarea prototipurilor, dar nu întotdeauna asigură efectiv transferul și punerea în aplicare la agenții economici.
Extensiile pe care le avem în vedere se referă la angajarea masivă a agenților economici în procesul efectiv de inovare, prin lansarea proiectelor pilot integrate de tip top-down, cu obiective complexe de dezvoltare tehnologică și care urmează să fie realizate de consorții care reunesc majoritatea instituțiilor de cercetare și a agenților economici din domeniul respectiv, precum și a proiectelor care susțin formarea structurilor integrate cercetare-industrie, din categoria clusterelor și alianțelor strategice în domenii de înaltă tehnologie.
Pentru a stimula și sprijini aceste procese de integrare, în special în domeniile de înaltă tehnologie, vom continua și intensifica eforturile în direcția construirii și dezvoltării în țara noastră a infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni de nivel european.

Întorcându-ne cu faţa către cei care activează în sistem… Una dintre problemele majore cu care se confruntă invariabil cercetarea românească este lipsa banilor în primul trimestru al anului. Deşi bugetul a fost promulgat, institutele nu au primit încă banii din Programul Nucleu şi nici pe cei care le reveneau în urmă câştigării proiectelor din competiţiile PN2 şi PN3. Nu este un cadru care încurajează performanţa sau intrarea în sistem. Când prevedeţi că vor ajunge în 2017 banii la institutele de cercetare? Puteţi schimba din 2018 această dinamică printr-o măsură de ordin legislativ?
Întârzierile în deschiderea finanțării pentru anul 2017 au reprezentat o situație tranzitorie și s-au datorat contextului generat în principal de doi factori:
1. durata prelungită a procesului de aprobare a bugetului de stat pentru 2017 și consecințele de neevitat în distribuția ulterioară a acestuia;
2. dificultățile inerente legate de reorganizarea structurii autorităților guvernamentale, inclusiv a Ministerului Cercetării și Inovării (emiterea instrucţiunilor Ministerului Finanţelor Publice privind efectuarea modificărilor în execuţia Bugetului de Stat şi a dispoziţiilor aplicabile instituţiilor publice care se reorganizează potrivit OUG nr.1/2017).
Vă asigurăm că Ministerul depune toate eforturile pentru a putea fi respectate angajamentele contractuale și a asigura derularea unui flux de finanțare conform cu prevederile planificate inițial.
Având în vedere că se lucrează pe programe multianuale, competițiile din 2016 sunt în vigoare și vor fi finanțate.
Derularea în condiții normale a fluxului de finanțare de la minister nu necesită o nouă măsură legislativă, dar depinde într-adevăr de procesul de aprobare și distribuție către ordonatori a bugetului anual și sperăm ca pentru 2018 să nu se mai înregistreze întârzieri.

Pe de altă parte cercetarea românească are alocate cele mai mici fonduri din UE: sub 0,4% din PIB. Veţi putea remedia această situaţie, care afectează dezvoltarea cercetării şi a altor domenii cu care se conectează? Cum îşi va putea îndeplini România obiectivul asumat la nivelul UE de a avea până în 2020 un buget al cercetării care să reprezinte 1% din PIB?
Bugetul alocat pentru cercetare, atât în ultimii ani, cât și pentru 2017, se situează în mod constant la aproximativ o treime față de ținta de 1% din PIB cheltuieli publice pentru cercetare în 2020, stabilită prin Strategia Națională CDI 2014-2020 și asumată de România prin Programul Național de Reforme, în contextul Strategiei Europa 2020.
Bugetul alocat pentru 2017 răspunde strict nevoilor curente de continuare a activităților începute în anii precedenţi, lăsând o marjă foarte restrânsă pentru lansarea unor inițiative noi, de mai mare amploare.
Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii de cercetare în sectoarele public și privat, strict necesare pentru ca cercetarea să devină un adevărat motor de creștere economică, presupune însă creșterea constantă a cheltuielilor publice pentru cercetare, obiectiv prevăzut prin actualul Program de guvernare. Pe lângă bugetul public, din păcate, în 2016 suntem pe ultimele locuri în UE în atragerea fondurilor private în domeniul CDI. În acest sens se vor implementa măsuri pentru stimularea transferului tehnologic.

Cercetarea românească suferă din cauza lipsei de continuitate a finanţării, a legilor şi reformelor. Ce soluţii aveţi în vedere pentru a putea avea la nivelul cercetării un cadru predictibil şi respectat pe termen lung?
Eficiența și impactul politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare depinde, desigur, în mare măsură de cadrul legal, instituțional și financiar în care acestea sunt implementate, de stabilitatea și predictibilitatea acestuia. Consolidarea acestui cadru reprezintă un obiectiv de anvergură, care nu poate fi în responsabilitatea exclusivă a ministerului nostru.
În acest sens, intenționăm să reluăm o mai veche inițiativă, aceea de a pune în aplicare o prevedere existentă de multă vreme în actul normativ de bază din domeniul CDI: OG 57/2002.
Este vorba de înființarea Consiliului Național pentru Politica Științei, Tehnologiei și Inovării, prevăzut ca organism consultativ în subordinea directă a prim-ministrului și care include miniștri responsabili pentru principalele sectoare implicate în activități CDI.
Un astfel de consiliu poate asigura o mai bună corelare a politicilor CDI cu cele din sectoarele economice și, mai ales, cu cele din domeniile financiar și fiscal, oferind astfel cadrul adecvat pentru a mări stabilitatea și predictibilitatea în implementarea acestora.