.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
„România educată” intră în etapa a II-a
După finalizarea activităților de raportare din cadrul proiectului „România educată” pentru 2016, ne pregătim să continuăm și să dezvoltăm rezultatele din primul an într-un plan strategic și coerent care poate contribui la asigurarea unei stabilități și a unei adaptabilități crescute în sistemul formal de învățământ. În 2016 s-au organizat o serie de dezbateri în țară și o consultare online comprehensivă pe mai multe teme importante pentru dezvoltarea învățământului românesc. Am avut ocazia să vedem pozițiile elevilor, studenților, cadrelor didactice, sindicatelor, angajatorilor, cercetătorilor, administrației descentralizate etc.
Această abordare ne-a oferit o oportunitate unică de a discuta cu toți cei care au un interes legitim în evoluția sistemului educațional. La nivel central, este uneori dificil să observăm întreaga diversitate a condițiilor existente „pe teren” și uneori ne este mai ușor să ne raportăm la politici inspirate din diverse studii sau din experiența altor state. Însă orice schimbare necesită implicarea și, mai mult, susținerea activă a celor care vor simți direct efectele reformelor viitoare.
După consultarea inițială, am integrat rezultatele existente în baza unei metodologii elaborate cu ajutorul unui grup de experți de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Un atelier de două zile a produs o serie de concluzii sintetice care vor sta la baza activității „România educată” din acest an și cel care urmează.
Formarea de grupurilor de lucru
Pornind de la rezultatele din primul an, ne dorim să venim cu propuneri mai concrete în șapte arii tematice principale. Aceste arii sunt cele pentru care s-a observat un nivel mai ridicat de interes (și de potențial consens) în rândul societății, sau care au ieșit în evidență în urma exercițiului de integrare derulat la finele anului 2016. Unele din aceste arii tematice sunt oarecum previzibile: exemple relevante sunt cariera didactică, subiect la care se reduc toate dezbaterile despre creșterea calității actului educațional sau echitatea, unde știm de ceva timp că România suferă de pe urma unei rate de abandon școlar timpuriu nepermis de mari. Altele, precum managementul educațional, au reieșit din discuțiile derulate în 2016 și sunt transversale unui număr mare de probleme și subiecte asociate ideii de reformă educațională.
Pentru fiecare arie tematică, am început constituirea unui grup de lucru în care includem reprezentanți ai autorităților publice, partenerilor sociali și ai societății civile. Cele șapte grupuri, care urmează să se întrunească în viitorul apropiat, includ:
Grupul de lucru privind „Cariera didactică” va discuta condiția cadrului didactic în sistemul de învățământ, sistemul de formare al cadrelor didactice (formare inițială și continuă), parcursul profesional, managementul carierei, politicile de salarizare, precum și evaluarea cadrelor didactice.
Grupul de lucru privind „Echitatea sistemului educaţional” va discuta acele aspecte ce contribuie la rezultate echitabile pentru toţi cei care au dreptul să acceseze sistemul educaţional. În cadrul grupului vor fi abordate și teme precum reducerea abandonului școlar, combaterea analfabetismului funcțional, desegregarea în școli etc.
Grupul de lucru privind „Profesionalizarea managementului educațional” va dezbate modul în care managementul educațional poate fi reformat pentru a garanta o autonomie reală și orientată spre rezultate în școlile și universitățile românești.
Grupul de lucru privind „Un învățământ profesional și tehnic de calitate” va dezbate structura și rolul sistemului de învățământ profesional și tehnic, inclusiv relația cu mediul economic și posibilitatea extinderii sistemului profesional în regim dual pe nivele superioare de calificare.
Grupul de lucru privind „Autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior” va dezbate căi pentru dezvoltarea bunei guvernanțe universitare în contextul globalizării și internaționalizării educației. Vor fi acoperite o serie de subiecte care țin de buna guvernare universitară, inclusiv autonomia, calitatea și politicile de finanțare. Suplimentar, se va discuta rolul cooperării internaționale în creşterea calităţii educaţiei.
Grupul de lucru privind „O educație timpurie accesibilă tuturor” va dezbate rolul educației timpurii, precum și posibile măsuri pentru extinderea accesului la educație preșcolară și ante-preșcolară, esențial atât pentru adresarea provocărilor demografice, cât și pentru oferirea unor șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor, indiferent de mediul de proveniență.
Grupul de lucru privind „Evaluarea elevilor şi studenţilor” va dezbate rolul evaluării în procesul educațional, inclusiv modul în care aceasta reușește să reflecte progresul real al elevului/studentului, precum și obiectivele de învățare setate prin intermediul curriculumului.
Grupurile de lucru vor avea mai multe runde de întâlniri pe durata anului 2017, iar concluziile activității acestora vor fi disponibile la începutul anului 2018.
Misiunea grupurilor de lucru și obiectivele anului II
Grupurile de lucru au un rol important în a transforma propunerile și ideile aferente anului I în propuneri concrete și explicite de reformare a sistemului de învățământ. Astfel, fiecare grup în parte va dezvolta concluziile primei etape printr-un pachet de măsuri concrete pe temele arondate, concluzii care vor pune accent pe zonele legislative și de reglementare care necesită modificări substanțiale. Rezultatele grupurilor de lucru vor crea baza unui document de viziune centralizat, precum și a unei strategii care va detalia măsurile concrete pentru îndeplinirea obiectivelor asumate pe termen lung.
Dorința centrală nu este aceea de a produce doar o propunere de amendare a cadrului legislativ, ci de a integra aceste măsuri într-o viziune unitară despre ceea ce înseamnă un învățământ performant și adaptat nevoilor României. Acest aspect trebuie punctat, deoarece lipsa unei stabilități legislative, dar mai ales a unei viziuni pe termen lung asupra obiectivelor și structurii sistemului de învățământ împiedică dezvoltarea unei culturi organizaționale coerente. Mai mult, instabilitatea din cadrul normativ previne adaptarea actorilor externi la un orizont stabil de așteptări legat de rezultatele procesului educațional. De exemplu, există șanse mari ca un copil care a început școala în 2008 să finalizeze studiile în 2020 sub trei legi diferite ale educației. Un angajator nu poate anticipa pe termen lung care sunt competențele absolvenților, iar o universitate nu poate prezice setul de competențe de bază cu care vor fi admiși tinerii studenți din bazinul său de recrutare.
Dorim, de asemenea, ca grupurile de lucru să fie analitice vis-a-vis de acele realități care influențează procesul educațional și au fost anterior ignorate. România trece prin transformări profunde care includ un declin demografic accentuat (inclusiv depopularea accelerată a unor regiuni), o nevoie de adaptare a absolvenților la schimbări structurale constante pe piața muncii, precum și o integrare accentuată a României cu diverse tendințe sociale și economice europene și globale. Toți acești „elefanți din cameră” nu pot fi ignorați, altfel riscăm ca soluțiile gândite să nu reziste pe termen lung sau să izoleze România în abordările sale. Sperăm că diversitatea componenței grupurilor de lucru în sine va fi un atu care va ajuta la includerea unui spectru cât mai larg de idei asupra fiecărei teme discutate.
Elemente transversale
În afara grupurilor de lucru și a temelor incluse explicit, există anumite subiecte transversale care trebuie abordate în orice dorință de reformare a sistemului de învățământ. De exemplu guvernanța, o temă care va fi atinsă în discuțiile grupurilor de lucru, având un impact larg în tot sistemul. Aici vorbim inclusiv de modul în care funcționează descentralizarea și autonomia școlară, cooperarea între diverșii decidenți și rolul beneficiarilor (elevi, studenți, părinți, sectorul privat). O altă temă transversală, pe care dorim să o abordăm, este relația dintre mediul privat și sistemul educațional. Această relație a ajuns în lumina reflectoarelor în contextul discuțiilor despre învățământul dual, dar merge dincolo de acest aspect dacă vorbim despre politicile de responsabilitate socială corporatistă și despre investițiile comunitare.
Aceste subiecte vor fi însă abordate după primele runde de întâlniri ale grupurilor de lucru, atunci când vom avea o idee mai clară asupra modului în care vor arăta concluziile preliminare ale dezbaterilor.
În loc de concluzie
„România educată” este o inițiativă nouă și comprehensivă, care se distinge de alte demersuri similare printr-o abordare incluzivă și o largă deschidere către toți actorii interesați din societate. Desigur, concomitent cu derularea proiectului au loc diverse alte dezbateri paralele, precum și un proces incipient de redactare a unei noi legi a educației. „România educată” va rămâne un demers independent de acestea, dar își va pune rezultatele la dispoziția tuturor celor interesați cu maximă deschidere.
Tags: Educatie, Romania educata
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Citatul, parodia și colajul în relația compozitorului cu trecutul muzical- Creșterea eficienței producerii microalgelor prin stimulare în câmp electric de extremă joasă frecvență
- Mizele și provocările din culisele economiei verzi
- Un Centru de excelență în bioinginerie, pe drumul confirmării în Politehnica bucureșteană
- Centrul de Cercetări Avansate în domeniul Sistemelor de Propulsie (CCASP), inovația continuă în domenii cheie pentru România și U.E.
- Universitatea de Vest din Timișoara la 80 de ani
