Revista >> Aprilie 2017 [Nr.193] >> Cercetare & Invatamant superior

Cercetarea românească, o Cenuşăreasă în aşteptarea prinţului

Alexandru Batali

27 Aprilie 2017

12. Regretul cel mai mare?
Faptul că cercetarea rămâne Cenuşăreasa finanţării pentru toate guvernele politice, niciunul neavând curajul de a lua taurul de coarne şi a paria pe cartea cercetării.

13. Cercetarea românească: puncte forte, puncte slabe?
Puncte forte: insule cu cercetători performanţi şi o bună bază materială.
Puncte slabe: lipsa predictibilităţii legislative şi în finanţare; slaba integrare în cercetarea europeană şi mondială; reprezentarea României în unele platforme europene prin persoane nereprezentative pentru domeniile respective; risipirea de fonduri în proiecte inutile sau nerelevante; lipsa unui networking a laboratoarelor existente în diferite locaţii din ţară; foarte slaba conectare la necesităţile economiei naţionale/europene.

14. Cel mai bun proiect de cercetare existent?
ELI-NP este de departe cel mai bun proiect de cercetare românesc. Sunt convins că proiectul ELI-NP va pune România pe harta cercetării mondiale.

15 Cel mai defectuos proiect de cercetare?
Sunt foarte multe proiecte de cercetare nerelevante, fără rezultate ştiinţifice sau aplicative. Pentru reducerea riscurilor de eşec ar trebui făcută o evaluare finală riguroasă şi competentă a rezultatelor ştiinţifice ale proiectelor (nu doar formală) şi eliminarea pentru o perioadă de timp din competiţiile de proiecte a directorilor aflaţi în situaţia menţionată.

16. Cea mai bună politică de cercetare din ultimii ani?
Cea mai bună politică a fost cea care a demarat proiectele de cercetare multidisciplinară complexe de frontieră. Cred că acest tip de proiecte au produs cele mai bune şi mai substanţiale rezultate în cercetarea românească din ultimii ani. De asemenea, programul de finanţare de start-up-uri cred că a fost foarte util.

17. Cea mai proastă decizie la nivelul politicii de cercetare?
Lipsa de predictibilitate a finanţării are cele mai mari efecte negative asupra rezultatelor pe teren lung ale cercetării. Neincluderea centrelor de cercetare din universităţi în programul de cercetare nucleu.

18. Şansa relansării cercetării româneşti?
Stabilitate legislativă pe termen lung. Definirea unui proiect de ţară şi apoi a unei strategii de cercetare care să ducă la realizarea acesteia. Într-o ţară cu resurse financiare pentru cercetare limitate, ca România, este imperios necesară orientarea acestor resurse în zone prioritare, unanim acceptate de toţi factorii politici. Găsirea unor strategii de readucere sau de implicare a diasporei româneşti care activează în cercetare în proiecte din România.

19. Imagine-metaforă a cercetării româneşti?
O Cenuşăreasă în aşteptarea prinţului (clasa politică) care să vină cu condurul de aur (finanţarea pe măsura potenţialului uman existent) şi s-o scoată în lumea bună (acolo unde-i este locul).

20. Comentariu liber despre noua Strategie CDI 2014-2020
Este necesară o strategie CDI adaptată realităţilor româneşti, definite într-un proiect de ţară, care să ne pună în evidenţă specificitatea şi care să ne permită să intrăm în competiţie cu ceilalţi jucători de pe piaţa europeană. Trebuie să definim zonele de nişă în care avem performanţe, suntem vizibili şi în care putem fi competitivi. Un astfel de exemplu este iniţiativa Industry 4.0, demarată acum câţiva ani în Germania şi celelate ţări din vestul Europei. Este imperios necesară definirea unei agende Industry 4.0 a României şi înființarea unui Think-Thank care să cuprindă specialişti din universități, institute ale Academiei Române, Academia de Ştiințe Tehnice din România, industrie, firme de IT. Acesta ar avea scopul de a promova mai accentuat conceptul Industry 4.0 în mediul academic, de cercetare şi industrial din România şi de a introduce în Strategia de Dezvoltare a României o agendă Industry 4.0.