.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Revista >> Aprilie 2017 [Nr.193] >> IT&C
Faţa īnşelătoare a cifrelor din bugetele IT
În ultimii ani, firmele consacrate de studiere a pieţei au generat continuu titluri în presa de specialitate anunţând probleme serioase pentru bugetele IT ale companiilor. Însă datele din spatele unor astfel de titluri nu intră în consonanţă cu interesul pentru tehnologiile digitale şi schimbările asociate ale IT-ului, fenomene care se petrec deja în multe organizaţii.
Realitatea arată că digitizarea, definită ca folosirea tehnologiilor şi datelor de generaţie următoare pentru dezvoltarea de produse, canale de distribuţie şi operaţiuni axate pe client, impune schimbări majore ale obiectivelor IT şi modelelor operaţionale. Chiar dacă poate fi adevărat că bugetele alocate IT-ului, în ansamblul lor, abia ţin pasul cu rata inflaţiei, ar fi o greşeală să se presupună că aşa ceva înseamnă că nu se petrece nimic interesant, de fapt, în IT.
Ce ne spun, la o analiză mai aprofundată, cifrele făcute publice în legătură cu bugetele alocate cheltuielilor IT? În principiu, ele arată că, la ora actuală, există cinci tendinţe diferite legate de modul real de cheltuire a banilor, fiecare dintre aceste tendinţe având implicaţii semnificative asupra viitorului funcţiei IT pentru care sunt alocate resursele financiare respective.
O primă tendinţă este aceea că bugetele, chiar dacă înregistrează în cele mai multe cazuri creşteri minore sau rămân chiar plate, suferă transformări semnificative în structura lor. Prezentarea seacă a unor cifre declarate nu mai reuşeşte, în actualele condiţii ale pieţei, să arate una din schimbările fundamentale legate de bugetarea IT: anume aceea că aceste bugete sunt legate acum mai mult ca oricând de contextul de afaceri. În trecut, firmele utilizau tehnologia în mod primar pentru eficienţă operaţională, astfel încât cheltuielile lor IT reflectau în mare măsură tendinţe legate de adoptarea IT-ului şi mediul economic global. Actualmente, digitizarea produselor, serviciilor şi canalelor de distribuţie înseamnă că astfel de cheltuieli tehnologice sunt strâns legate de strategii specifice de afaceri şi, ca atare, diferă de la o firmă la alta în funcţie de locul unde se află fiecare pe ruta transformării digitale.
O a doua tendinţă este legată de faptul că bugetele IT sunt tot mai mult determinate de nevoile de afaceri. Motivul? Pe măsură ce tehnologia devine un motor esenţial al avantajului competitiv, liderii de afaceri sunt tot mai dornici să deţină ei "patentul" investiţiilor în tehnologie. Studiile arată că actualmente mai bine de o treime din cheltuielile tehnologice ale companiilor sunt finanţate dinafara IT-ului, iar aceste investiţii determinate de nevoile de afaceri cresc într-un ritm mult mai mare decât bugetele IT tradiţionale. Asta înseamnă, în ultimă instanţă, că privirea cheltuielilor cu tehnologia exclusiv prin prisma îngustă a bugetelor IT oferă o imagine incompletă şi reprezintă un alt motiv pentru diversitatea mare a schimbărilor de bugete IT din organizaţii.
O a treia tendinţă este legată de externalizare. Istoric vorbind, cheltuielile cu tehnologia au fost tratate ca şi cheltuieli administrative şi supuse la presiuni constante de reduceri din partea directorilor financiari care, socotindu-le drept costuri, le-au văzut drept mijloace de îmbunătăţire a profiturilor marginale. O astfel de atitudine i-a determinat pe directorii IT să prioritizeze eficienţa, economiile de costuri şi predictibilitatea IT-ului prin intermediul preţurilor ante- fixate şi al contractelor multianuale cu furnizori de servicii de externalizare şi vendori de tehnologie.
Însă pe măsură ce tehnologia devine un generator de venituri, viteza de lansare produse şi servicii pe piaţă, precum şi flexibilitatea faţă de schimbările din mediul de afaceri devin tot mai mult cel puţin la fel de importante precum eficienţa şi fiabilitatea. Pe cale de consecinţă, au apărut schimbări în organizaţiile IT. Echipele IT din firme se bazează mai mult pe angajaţii interni şi îşi reduc numărul de contractori şi de furnizori externi de servicii. Semnificativ aici este, de pildă, faptul că, la nivel global, cheltuielile cu externalizarea au scăzut la 11% din bugetul IT în 2016 faţă de 17% în 2013, în vreme ce numărul de angajaţi în departamentele IT, ca procent din total angajaţi, a crescut.
A patra tendinţă este cea legată, firesc, de cloud. Beneficiile soluţiilor cloud – flexibilitate şi scalabilitate mărite – sunt tot mai larg conştientizate, însă până către sfârşitul anului trecut această conştientizare nu s-a translatat într-o realitate bugetară. După ani de ezitări, însă, echipele manageriale din companii par în sfârşit să discute deschis despre economiile aduse de mediul cloud. Previziunile arată că până la sfârşitul acestui an, la nivel global, una din patru companii mari intenţionează să cheltuiască peste 20% din bugetul IT pe soluţii cloud, iar aproape o treime din proiectele tehnologice pilot pentru anul viitor vor implica cloud-ul public. Cu doar doi ani în urmă, doar 6% din organizaţii planificau să cheltuiască mai mult de 20% din bugetele IT pe cloud.
În fine, a cincea şi ultima tendinţă este legată de apariţia de noi cariere în IT. Cum cheltuielile IT vor avea un impact mai puternic asupra strategiilor de afaceri, directorii IT şi echipele conduse de ei încep din ce mai mult să preia în proprietate activităţi legate de digitizare cum sunt platformele online şi instrumentele de analiză inteligentă date. Asta înseamnă că tot mai multe organizaţii se aşteaptă la apariţia în structurile de personal de angajaţi cu abilităţi cu totul noi, cum ar fi, de pildă, director de date sau data scientist.
Parerea ta conteaza: 
O cale de a facilita transformarea digitală
