Revista >> Mai 2017 [Nr.194] >> Cercetare & Invatamant superior

Cercetarea-inovarea este sistemul de navigaţie al oricărei ţări moderne

Alexandru Batali

25 Mai 2017

Test de personalitate fără veleităţi profesionale şi joc vechi de societate, chestionarul lui Proust a devenit mai cunoscut prin aplicarea sa de către Bernard Pivot în cadrul emisiunii „Bouillon de culture“. Pornind de la acest model clasic, am creat un formular complet adaptat, menit să restituie imaginea cercetării româneşti prin ochii unor personalităţi care se dezvăluie totodată pe sine, prin raportare la acest domeniu. Academicianul Nicolae Panin, Președintele Secției de Științe Genomice a Academiei Române şi directorul general al GeoEcoMar în perioada 1993-2009, este invitatul acestei ediţii.

1. Principala dumneavoastră calitate?
Autoevaluările sunt adesea subiective şi nu aş vrea să cad în această greşeală. Voi lăsa răspunsul meu cu un grad de incertitudine : probabil, perseverenţa şi conştiinciozitatea.

2. Principalul defect?
Şi aici voi adopta aceeaşi prudenţă: probabil, teama de publicitate şi de etalare în public.

3. Deviza după care vă călăuziţi în profesie?
Profesia trebuie să-ţi placă, s-o iubeşti, şi, în consecinţă, ce vei face va fi făcut cu pasiune şi îţi va aduce multe satisfacţii.

4. Trăsătura pe care doriţi să o întâlniţi la un cercetător?
În primul rând pasiunea pentru profesia pe care şi-a ales-o, apoi conştiinciozitatea şi puterea de muncă. La acestea, aş adăuga corectitudinea şi capacitatea de a munci în echipă.

5. Ce preţuiţi cel mai mult la partenerii din proiectele de cercetare?
Calităţile profesionale, care să le permită realizarea obiectivelor care le revin în cadrul proiectului, corectitudinea, capacitatea de a colabora cu ceilalţi parteneri şi punctualitatea în prezentarea rezultatelor.

6. Locul unde aţi dori să faceţi cercetare?
Cercetările marine, mai ales de geologie şi geofizică marină, necesită o infrastructură specială, costisitoare şi sofisticată, fără de care astfel de cercetări nu se pot executa. Am contribuit, poate chiar esenţial, la crearea Institutului Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar şi la dotarea lui cu o navă de cercetare echipată cu aparatură, care, chiar dacă nu este de ultimă generaţie, permite desfăşurarea cu succes a lucrărilor pe mare, în Delta Dunării şi pe fluviu. Mi-ar fi greu să mă despart de GeoEcoMar, cu toate dificultăţile de continuare a activităţilor de cercetare şi de îmbunătăţire a infrastructurii specifice. Dacă nu ar fi această legătură „de suflet” dar şi de locul unde m-am născut, poate mi-ar fi plăcut să lucrez în Franţa, locul unde mi-am făcut ucenicia în Geologia marină, unde am mulţi prieteni şi unde există o infrastructură deosebită pentru cercetarea marină aprofundată.

7. Descoperirea ştiinţifică pe care o apreciaţi cel mai mult?
Pentru Ştiinţele Pământului, pentru Geologie şi Geofizică, descoperirea care a revoluţionat înţelegerea noastră despre planetă şi evoluţia ei în timpuri geologice este Tectonica plăcilor sau Tectonica globală. Această teorie a permis înţelegerea şi reconsiderarea evoluţiei globale a Terrei, distribuţia resurselor minerale, apariţia vulcanilor şi mecanismele generatoare ale cutremurelor, etc.
Pe lângă această teorie care aparţine în principal Ştiinţelor Pământului, apreciez descoperirea şi perfecţionarea atât de rapidă a tehnicii de calcul, a calculatorului şi a internetului.

8. Personalitatea ştiinţifică pe care o admiraţi?
Fără ezitare, voi răspunde: Academician Profesor Gheorghe Murgeanu, în faţa căruia mă înclin cu respect şi afecţiune. Prof. Murgeanu a fost o personalitate luminoasă pentru Geologia românească, dar şi pentru prestigiul ţării, un om de înaltă şi rafinată cultură, un profesor de excepţie prin talentul de a atrage tinerii studenţi şi specialişti spre profesia de geolog, totdeauna deschis la tot ce a fost nou în Geologie, formator de şcoală, un atent şi delicat conlocutor şi, aş zice, „conducător de destine”.