.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Institutul de Ştiinţe Spaţiale, de la Planck la Euclid
În 2011, împreună cu un grup de cercetători din Planck, am contribuit la propunerea misiunii spaţiale Space, ca raspuns la programul ESA Cosmic Vission. Această propunere viza investigarea expansiunii accelerate a universului, expansiune pusă pe seama unei componente care se numește „dark energy”. A existat de asemenea şi o altă propunere, DUNE, care avea acelaşi scop. Cele două propuneri au fuzionat formând misiunea Euclid.
În acest moment Euclid este în stadiul de implementare, se construiesc detectorii și telescopul, urmând ca lansarea să aibă loc la sfârşitul anului 2020. Până atunci se pregătesc programele de analiză pentru ca în momentul în care misiunea va furniza date noi deja să se intre în prelucrarea lor.
Practic despre ce date este vorba? Ce va face Euclid?
Lucia Popa: Euclid își propune să realizeze o hartă a Universului întunecat. Misiunea va investiga evoluția structurii Universului și va explica rolul pe care îl are energia întunecată în accelerarea expansiunii acestuia. În esență, Euclid va face tomografia a 1,5 miliarde de galaxii prin măsurători tridimensionale și va determina pozițiile a peste 1 miliard de galaxii. Informațiile acestea vor fi analizate în așa fel încât să putem oferi imaginea Universului de acum 10 miliarde de ani. Unul dintre obiectivele misiunii Euclid este legat de testarea valabilităţii Teoriei Relativităţii la scale cosmologice.
Misiunea Planck a putut să definească structura Universului cu o precizie extrem de mare, dar mai departe, determinarea naturii proceselor din Univers presupune un avans tehnologic considerabil, la nivelul de tehnologie IT, dar și de instrumentație. Misiunea Planck a pus de fapt piatra de temelie, a fost punctul de start pentru planificarea misiunii Euclid, care a plecat de la rezultatele Planck și pe baza lor a construit instrumentele, strategia de observare și o analiză a datelor experimentale.
Euclid este o misiune complementară misiunii Planck, aprobată de ESA în 2011. În cadrul acestei misiuni suntem implicați în dezvoltarea segmentului la sol (Ground Segment) care vizează dezvoltarea metodologiei și software-ului de analiză a măsurătorilor Euclid. Participarea este finanțată prin programul PRODEX/ESA și prin alte programe naționale.
Care sunt beneficiile institutului prin intrarea în acest proiect?
Lucia Popa: În primul rând acela că științele spațiale și cercetarea spațială fac parte din cercetarea de top. Cunoștințele pe care trebuie să le ai ca să lucrezi în acest domeniu nu sunt doar de fizică sau doar de informatică, sau doar de inginerie electronică, e nevoie de un pachet foarte bogat de cunoștințe. În al doilea rând, din perspectiva unui cercetător științific, intrarea în misiunea Euclid este o mândrie. Avem dreptul să participăm la construcția sa, la partea de instrumentație, la partea de telescop, deja sunt câteva firme din România care participă în Euclid, îndeplinind un „high level” industrial cerut de normele ESA. Treptat, industria românească a început să se adapteze la aceste standarde foarte înalte, acest aspect fiind un alt câştig semnificativ.
Cu ce va participa ISS la aceste misiuni?
Sorin Zgură: ISS participă la partea de simulări, de analiză, de teorie, dar și dezvoltare de software pentru echipamente îmbarcate și chiar software dedicat. Sunt sisteme sofisticate definite special pentru domeniul spațial și pentru toate acestea suntem în colaborare cu întreprinderi, companii din România cu care suntem parteneri ai ESA. Unele din ele au intrat în acest parteneriat prin intermediul nostru, iar acum au dezvoltat pe cont propriu și alte proiecte.
Tags: ISS, stiinte spatiale
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- Fațetele multiple ale Inteligenței Artificiale
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- Un plan, un plan, regatul meu pentru un plan!
- Testarea în România a turbopompelor pentru rachete spațiale dezvoltate de Agenția Spațială Europeană utilizând standurile de încercări realizate de COMOTI
Alte articole scrise de Mihaela Ghita
- Fusion AIR, proiectul care transformă artiștii în cercetători
- Adeo Ressi, creatorul Founder Institute: „O companie cade doar atunci când fondatorul ei se predă!”
- Parcul Stiințific și Tehnologic pentru Agricultură China – România, un proiect de referință pentru USAMV București și învățământul agronomic românesc
- Ars Electronica - 40 de ani de cooperare artă-știință out of the box
