Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Este nevoie de o coordonare centralizată a proiectelor Smart City în România?

25 Mai 2017



În ultimul an, odată cu lansarea proiectului-pilot „Alba Iulia Smart City 2018“, se discută tot mai intens despre necesitatea unei strategii naționale în domeniul orașelor inteligente în România, coordonată de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor. Părerile sunt însă împărțite, atât în rândul actorilor direct implicați în proiectele „smart“, cât și la nivel oficial, se pare.

În primăvara anului trecut, Marius Bostan, ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor la acel moment, lansa în cadrul evenimentului „Ziua Comunicațiilor“ un apel către industria IT&C pentru a susține proiectul-pilot „Alba Iulia Smart City 2018“. Apelul, perceput de către mare parte din piață ca o primă inițiativă oficială în acest domeniu, a fost completat prin lansarea de către MCSI, la finalul lui 2016, a „Ghidului Smart City pentru România“. Documentul, supus dezbaterii publice și care s-a dorit a fi un compendiu de soluții și tehnologii IT&C inteligente care pot fi aplicate la nivel local, prevede că ministerul are misiunea de a „stimula transferul de cunoștințe, de tehnologie și de beneficii către administrațiile locale, comunitățile umane și de afaceri din România, după cum este necesar“.



Divergențe de opinii la nivel oficial?
În decursul celor șase luni care au trecut de atunci, proiectul Alba Iulia a căpătat materialitate și tot mai multe orașe care și-au declarat intențiile de a accede la statutul „smart“.
La fel de consistentă a devenit însă și ideea creării unei strategii la nivel național, coordonată de către MCSI. Unul dintre principalele argumente în favoarea acestei abordări este acela că ar facilita absorbția fondurilor europene necesare dezvoltării orașelor inteligente, zonă de competențe în care nu foarte multe administrații locale excelează.
Opiniile asupra unei astfel de abordări par a fi diferite chiar și la nivel guvernamental. În aprilie, ministrul MCSI incrimina „ingerința prea mare a politicului pe o zonă care ar trebui să fie strict tehnică“, ca explicație pentru subdezvoltarea serviciilor de e-Guvernare în România.
Extrapolând, se poate afirmă că, în cazul unui proiect de tip Smart City, cu un nivel de complexitate tehnologică mult mai ridicat, orice altă „ingerință“ ar fi total neproductivă. Dar, o lună mai târziu, prezentă la evenimentul „Smart Education&Training“, secretarul de stat MCSI Maria-Manuela Catrina a declarat că: „Succesul oricărei inițiative în domeniul orașelor inteligente este, în mare măsură, politic, pentru că – atunci când decidenții politici au voință și înțeleg inițiativele, le acceptă și le susțin într-un demers – ele se pot pune în aplicare. Altfel, rămân doar în spațiul dezbaterilor de idei.“
Rămâne deci de văzut care va fi poziția oficială a ministerului.

Poziția operatorilor telecom
Utilitatea unei strategii naționale în domeniul Smart City coordonată centralizat de către MCSI este percepută diferit și de către operatorii telecom, care dețin un rol principal în implementarea tehnologiilor ce formează infrastructura orașelor inteligente.
De exemplu, pentru Telekom România, operator cu un micro-proiect Smart City finalizat deja în Capitală și un portofoliu de peste 20 de soluții „inteligente“, abordarea centralizată nu este o soluție acoperitoare 100%: „Nu aș spune că statul ar trebui să dea o strategie care să fie urmată cu strictețe de către autoritățile locale. Și aceasta pentru că situațiile cu care ne confruntăm la nivel local sunt foarte diferite. Pe de o parte, nevoile orașelor pot varia foarte mult, iar pe de altă parte vedem diferențe majore de la o localitatea la alta în ceea ce privește capacitatea administrativă și operațională a administrației locale de a executa proiecte“, a explicat Răzvan Ionescu, Director Marketing Segment Business Telekom România, în cadrul evenimentului „Ziua Comunicațiilor 2017“.
Potrivit acestuia, succesul unei inițiative Smart City depinde esențial de stabilirea și continuitatea strategiei de dezvoltare a unui oraș – ceea ce nu este un lucru ușor de realizat în România, unde succesul proiectelor de lungă durată este influențat de ciclurile electorale. Alba Iulia se impune ca reper în această situație, nu doar din perspectivă continuității politico-administrative asigurate de un primar aflat în funcție din 1996, ci și prin prisma faptului că orașul deține de mai mulți ani o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung întocmită împreună cu experții Băncii Mondiale.
Se pare însă că Albă Iulia nu este un caz singular, potrivit reprezentantului Telekom România: „Am văzut mai multe exemple de primării care au departamente specializate de strategie și dezvoltare locală și care știu foarte bine cum trebuie să acceseze și absoarbă fondurile europene. Și am găsit astfel de situații atât în orașele mari, cât și în cele mici. Eu cred că este esențială o astfel de abordare, pentru că, dacă ne uităm în orașele care au făcut pași importanți în direcția Smart City, ele se remarcă prin capacitatea de construi și menține strategii pe termen lung și de a le executa. Putem avea cea mai bună strategie la nivel central, dar – dacă nu ai cu cine să o transpui, execuți și continua la nivel local – pierzi".
O altă problemă strâns legată de necesitatea menținerii strategiilor este cea a achizițiilor. Proiectele Smart City sunt, prin natura lor, proiecte evolutive, cu un grad ridicat de complexitate și care impun procese de achiziții etapizate, subordonate unor obiective tehnologice clar definite în strategia pe termen lung. Altfel, există riscul real – care poate fi ilustrat deja prin exemple la nivel local – de a avea mai multe soluții inteligente disparate și, mai ales, incomplete, care nu pot fi controlate centralizat și care necesită eforturi considerabile de a fi integrate. În astfel de situații, rentabilizarea soluțiilor „smart“ este un proces care presupune investiții suplimentare pentru atingerea beneficiilor scontate.



Argumente pro-centralizare
Există însă și opinii diferite. De exemplu, Bogdan Bucurei, Director Marketing UPC România & Head of CVP and Content UPC CEE, este adeptul unei coordonări centrale, pentru că „pentru noi este important ca proiectele Smart City să fie zone de transparență. La momentul actual, fiecare operator are o inovație, o pilotează într-un oraș și nu mai există transparență în licitare, în a beneficia de ofertare de la toți ceilalți operatori. Ar fi de dorit ca municipalitățile să construiască proiecte pe care să le ducă transparent în piață, pentru ca operatorii să poată licita, mai ales în contractele cu statul“.
O poziție mai nuanțată are Valentin Popoviciu, Vicepreședinte RCS&RDS, care susține că rolul autorității centrale în proiectele Smart City realizate în România ar trebui să fie unul de „izvor de cunoaștere“ pentru fiecare oraș în parte. Din perspectiva sa, MCSI-ul ar trebui să își aroge rolul de consultant al autorităților locale în demersul acestora de a dezvolta servicii inteligente, indicându-le „nu ce și cum să facă, ci beneficiile pe care le pot obține, atât la nivel de administrație, cât și la nivel de cetățeni“. Argumentul reprezentantului RCS&RDS este că autoritățile locale nu au, la momentul actual, competențele interne necesare pentru a înțelege ce servicii vor vrea să dezvolte în viitor și care dintre acestea sunt cele potrivite pentru cetățenii lor, ceea ce face util demersul autorității centrale de a le indica direcțiile generale de dezvoltare.
„Autoritatea centrală mai are însă un rol foarte important – trebuie să definească serviciile obligatorii, critice pentru un oraș inteligent și să impună o serie de parametri specifici. De exemplu, îmbunătățirea timpului de răspuns în cazul situațiilor de urgență ar trebui să fie un criteriu obligatoriu care să fie impus tuturor autorităților locale“, a explicat Valentin Popoviciu.
Este o poziție susținută și de Dorin Odiațiu, Public Affairs, Partnership and Wholesale Director Orange România: „Există un rol pe care autoritatea centrală îl poate juca setând o serie de parametri și valori care să fie respectate de autoritățile locale“.

Concluzii… sunt, încă, prematur de tras.
Și asta pentru că inițiativele oficiale sunt în stadiul de intenție. Și pentru că România nu are încă realizări majore în domeniul Smart City, ci doar mai multe inițiative locale, concretizate în numeroase proiecte-pilot și câteva soluții inteligente implementate deja, dar neintegrate unitar. Există, ce-i drept, și proiecte mai avansate – în orașe precum Timișoara, Brașov, București, Sibiu, Oradea etc. –, cu potențial de dezvoltare. Dar și cu costuri aferente.
În plus, au apărut și critici ai proiectului „Alba Iulia Smart City“, care ridică problema utilității reale a acestuia pentru comunitatea locală, respectiv pentru cetățeni.
Așa că mai avem de așteptat până la anul, când odată cu celebrarea centenarului Marii Uniri se va inaugura și primul proiect Smart City de amploare în România și când vom avea, probabil, și o poziție clară a ministerului în domeniul orașelor inteligente.



Tags: smart cities

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite