Industry Watch >> IT&C >> Stiri si comunicate

Orașele au început să folosească aplicații inteligente, dar nevoile pentru cetățeni, companii și administrație sunt în creștere

07 Iunie 2017

Dezbaterea Națională Smart City 2017-2020.Nevoi - Soluții - Metode a reunit la București pe data de 30-31 mai, reprezentanți ai peste 30 de administrații publice locale, specialiști IT&C, companii private furnizoare de soluții, startup-uri, cercetători, experți din sectorul public și din organizații non-profit, consultanți și avocați. Dezbaterea a fost o oportunitate de a vedea noi soluții și metode de punerea lor în practică, exemple de abordare integrată, legătura cu dezvoltarea strategică urbană și abordări conceptuale comparate. Dezbaterea a fost coordonată de Marius Bostan, fost Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în Guvernul Cioloș. Cele 5 paneluri din prima zi au fost transmise pe Facebook putând fi revăzute la pagina: https://www.facebook.com/Dezbatere-Națională-Smart-City-2017-2020-1927522754157371/

Evenimentul a debutat prin intervenția lui Joshua Burke, Atașatul Comercial al Ambasadei SUA în România, care a relevat importanța tehnologiilor smart în viața de zi cu zi, a pledat pentru cooperare în domeniul hightech și a încurajat Guvernul și autoritățile locale să folosească aceste oportunități pentru cetățeni și pentru dezvoltarea economică, dând exemple din domeniile energie și transport.

Dezbaterea a avut ca partener Municipiul Alba Iulia, din partea căruia a fost prezentă la București o echipă de experţi pentru a prezenta stadiul proiectelor și a pune la dispoziţie și altor administraţii experienţa proprie. Nicolaie Moldovan, City Managerul Alba Iulia, a vorbit despre viziunea de dezvoltare a oraşului în sfera de oraş inteligent. De asemenea, a adresat mulţumiri publice companiilor, organizaţiilor și persoanelor care contribuie la dezvoltarea proiectelor smart în Cealaltă Capitală, care și-a propus, prin iniţiativa lansată anul trecut, să reușească în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, să arate un model de dezvoltare de tip smart city pe cât mai multe componente.
Invitat principal al dezbaterii și totodată proiect pilot de oraș inteligent, Municipiul Alba Iulia a arătat audienţei că poate fi un bun exemplu de luat în calcul pentru oricare dintre oraşele României. La nivel municipal, au fost demarate până acum 48 de proiecte, unele dintre ele implementate deja, altele aflate în curs de implementare de către companii mari, multinaţionale, dar şi de către companii românești sau chiar startup-uri. Au fost deja implementate cu succes două proiecte – concentrate pe cetăţean – cu impact deosebit pe mobilitatea urbană: serviciul de e-ticketing și posibilitatea de a cumpăra prin SMS biletul de călătorie cu autobuzul. În prezent, în 15 autobuze ale Serviciului de Transport Public Alba Iulia, se poate folosi gratuit internetul Wi-Fi, o soluţie furnizată de către Orange România. De asemenea, tot în cele 15 autobuze STP au fost montaţi senzori pentru monitorizarea calităţii aerului, care transmit date în timp real. În staţiile principale ale oraşului sunt amplasate panouri de informare cu privire la numărul autobuzelor și timpul de aşteptare al cetăţeanului până la sosirea mijlocului de transport în staţie.
Un alt proiect important, implementat deja, are ca obiectiv comunicarea cu cetăţenii prin intermediul unei aplicaţii care facilitează interacţiunea cu oamenii urbei sau direct în regim de dispecerizare (un dispecerat specializat pe interacţiunea cu cetăţenii pentru toate problemele oraşului: domeniul public, reţelele de utilităţi, iluminatul stradal, parcări etc.). „În parteneriatul cu Orange, beneficiem de aplicaţia Civic Alert, care permite cetăţenilor să sesizeze direct administraţiei locale problemele pe care le întâmpină. Aplicaţia permite ataşarea de fotografii cu elementele sesizate. O altă aplicaţie oferită de un start-up local ne va permite sesiuni de chat cu cetăţenii”, a spus City Managerul Alba Iulia.
Nicolaie Moldovan a pus succesul proiectului Alba Iulia Smart City pe seama investiţiei pe care a făcut-o Primăria în calitatea factorului uman, atrăgând în echipă oameni valoroşi, cu experienţă, cărora le-a oferit libertatea de a fi creativi. Deschiderea liniilor de masterat pe domenii de smart cities au o importanţă deosebită pentru formarea tinerilor care îşi doresc o carieră în domeniul scrierii şi implementării de proiecte. În acest sens, Universitatea „1 Decembrie 1918” este un partener de încredere al Alba Iulia Smart City. Moldovan a recomandat şi altor oraşe transparentizarea proceselor de administraţie locală, deschiderea către cetăţeni şi foarte multă fermitate şi responsabilitate în relaţia cu autorităţile centrale. Municipiul Alba Iulia a reuşit să dezvolte foarte multe proiecte atrăgând finanţare prin fonduri europene, fiind oraşul cu cea mai mare absorbţie a acestora – 200 de milioane de euro.
Marius Bostan, Coordonator al Dezbaterii Naționale, membru fondator al Fundației Naționale a Tinerilor Manageri - FNTM, fost Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională și inițiator al proiectului de la Alba Iulia, a declarat în deschiderea dezbaterii: “România este o țară cu o istorie importantă, dar orientată către viitor și noi vom încerca să extindem în toată țara o mișcare de atragere a atenției asupra acestei oportunități – Smart City-, despre cum un oraș poate deveni mai inteligent, cum un oraș poate pune această forță tehnologică în slujba dezvoltării economiei, servirii cetățenilor, satisfacției ridicate a turiștilor și în general a unei vieți mai bune, pentru că sunt soluții care nu costă mult și aduc beneficii foarte mari. Dezbaterea publică este necesară pentru a aduce tehnologii de vârf care să lucreze pentru cetățeni și să evite alegerile greșite din necunoaștere sau lipsă de informație relevantă.“

S-a mai discutat despre nevoia de educație aplicată în domeniul tehnologiilor pentru experții din sectorul public, ce este foarte mare și ar putea fi satisfăcută în parteneriat cu companii din mediul privat care asigură transferul mai rapid în practică a noutăților tehnologice și inovațiilor. Administrația locală trebuie să fie proactivă, să atragă oameni și companii, programele trebuie să fie implementate de jos în sus, să plece de la administrațiile locale și nu să aștepte ca deciziile pentru dezvoltarea orașelor inteligente să vină de la nivel guvernamental.

Nevoia articulării unei strategii de tip smart city a fost evocată în cadrul mai multor intervenții. Fragmentarea și dezvoltarea de soluții izolate care nu sunt interoperabile, diferite soluții insulare pentru fiecare dintre domeniile unui oraș au fost observate și catalogate ca posibile riscuri. Ca o concluzie s-a afirmat că pentru crearea cu succes a unui oraș inteligent este nevoie de adoptarea unei abordări integrate, astfel încât dezvoltarea urbană să fie uniformă și să poată crea mai multe beneficii, făcând astfel orașele mai atractive. La această idee au contribuit în mod special Gerhard Hauber - Executive Partner Ramboll, Paulina Mitrea, Conf. Dr. UTCN, Cluj IT, dar și reprezentanți ai orașelor și municipiilor.

În România există 103 municipii și 300 de orașe cu potențial de smart city

Ionuț Apostu, Viceprimar al orașului Buzău a precizat că în acest oraș au fost implementate câteva soluții tehnologice inteligente, în special în ceea ce privește comunicarea cu cetățenii, dar că mai este nevoie de integrarea acestora cu toate companiile de utilități care deservesc cetațenii și care trebuie să aibă acces la aceste aplicații: “Ne trebuie o strategie specifică, suntem în proces de implementare a multor soluții care funcționează la Alba Iulia de multă vreme. Lucrăm la proiecte ce privesc planul de mobilitatea urbană și pe baza rezultatelor planului dorim să închegăm o strategie pe care să o supunem dezbaterii publice, să discutăm cu cetățenii și să vedem care anume dintre propunerile noastre sunt dorite de buzoieni. Mai avem nevoie de retehnologizare și avem buget în acest sens, dar și de sisteme moderne de monitorizare trafic și ticketing“, a spus Viceprimarul.

Un alt invitat al Dezbaterii, Viceprimarul orașului Roman, Roxana Iorga, a precizat că acest oraș este unul inteligent în devenire și că au fost implementate aplicații și platforme de guvernare electronică care cuprind sisteme de management al deșeurilor, supraveghere video, sistem de plăți online pentru taxe și impozite, managementul cozilor și al timpilor de așteptare, acces la internet Wi-Fi în zonele publice. Ceea ce mai trebuie făcut în orașul Roman este continuarea informatizării sistemelor și serviciilor administrațiilor locale, dezvoltarea și menținerea unei infrastructuri tehnice pentru a permite o comunicare mai eficientă cu cetățenii, dar și între instituțiile locale, precum și scalarea diverselor sectoare care se dezvoltă odată cu orașul.

Cristian Popescu, Viceprimar al Sectorului 2, a precizat că orașul inteligent nu înseamnă doar achiziționarea și implementarea unor soluții tehnologice foarte avansate, ci și adoptarea unor soluții simple și ca urmare, la Sectorul 2, au transparentizat deciziile și au publicat toate contractele și plățile pe website-ul Primariei, au introdus achizițiile centralizate, în zona utilităților de exemplu pentru toate unitățile de învățământ, urmând să fie introduse pe mai multe domenii. A punctat și faptul ca smart cities înseamnă și smart citizens.

La Dezbatere au participat companii care au implementat tehnologii inteligente la Alba Iulia, în alte orașe din România, dar și reprezentanți ai unor companii din Israel, Anglia, SUA, Japonia și Finlanda. Aino Mensonen, Ramboll Finlanda a vorbit despre dezvoltarea strategică a unui smartcity. Dragoș Nedelea, Head of Business Development Team - Smart City and E-Health Telekom România a prezentat scara dezvoltării proiectelor de succes: de la cetățeanul simplu la parteneriatele public-private, a vorbit despre ce lipsește din legislație în ceea ce privește aplicabilitatea conceptului smart city și a prezentat soluții posibile.

Silviu Neghină, Sales Manager Orange România, a prezentat studiul de caz al implementarii smart city la Alba Iulia, aflat la 77% implementare: 190 de puncte de acces WiFi, 15 puncte acces WiFi mobil, acoperire completă LoRaWAN, 25 de stâlpi cu iluminat inteligent, 225 de beaconi (aplicația #eAlbaIulia), 15 autobuze cu senzori de monitorizare a calității aerului, 4 echipe implicate în InnovatioLabs.