Revista >> Iunie 2017 [Nr.195] >> Cercetare & Invatamant superior

Proiectele „top-down” - soluția sistemului CDI la problemele sectorului public

27 Iunie 2017

Elementul de noutate, nu doar la nivelul PNCDI III, ci la nivelul tuturor competițiilor din PNCDI, îl constituie lansarea primelor competiții „top-down” – de tip SOLUȚII. În condițiile în care majoritatea instrumentelor de finanțare vizează proiecte „bottom-up”, adică tematica proiectului și tipul livrabilelor sunt propuse de aplicant, introducerea proiectelor de tip „top-down”, la care livrabilele sunt clar precizate de autorități publice centrale sau locale, oferă posibilitatea focalizării unei părți a resurselor alocate sistemului CDI spre soluționarea unor probleme concrete de interes socio-economic clar identificat și argumentat.

Lansat pentru prima dată în decembrie 2016, instrumentul de finanţare SOLUŢII din cadrul Subprogramului 2.1 Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare, asociat Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI III) a fost creat cu scopul de a răspunde unor probleme identificate în sectorul public. Acest instrument de finanţare permite oferirea de soluţii sub formă de bun (produs/serviciu/proces de fabricaţie) inovator. Particularităţile unei competiţii de acest gen constau în temele definite concret, pe baza unui dialog la nivelul entităţilor publice comanditare, care se încadrează în domeniile prioritare ale PNCDI III şi au obiective, rezultate şi cerinţe specifice de realizare precizate în detaliu, prin termeni de referinţă; proiectele se segmentează în faze (explorare, dezvoltare, testare funcțională, fezabilitate, acceptabilitate); competiţiile organizate sunt de tip „top-down”, prin licitaţie restrânsă; soluţia este dată de către conducătorul consorţiului (organizaţia publică de cercetare).
Pentru această primă competiție, autorităţile publice responsabile sunt Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Agenţia Spaţială Română, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, iar bugetul total aprobat este de 83.000.000 lei.

Primele licitații, primele proiecte
În urma aprobării Termenilor de referință, în decembrie 2016, au fost lansate primele 3 licitații pentru proiecte ce urmează să rezolve probleme specifice legate de securitatea națională și managementul dezastrelor și crizelor majore. Proiectele sunt:
• Platforme UAV (vehicule aeriene fără pilot uman) cu capabilităţi dedicate şi infrastructură suport, pentru aplicaţii în misiuni de securitate naţională cu un buget maxim de 9 mil. lei;
• Tehnologii şi sisteme video/audio inovative pentru recunoaşterea/identificarea persoanelor şi a comportamentului simulat cu un buget maxim de 10,5 mil. lei;
• Tehnologii spaţiale în managementul dezastrelor şi crizelor majore, manifestate la nivel local, naţional si regional cu un buget maxim de 8 mil. lei.

În ianuarie 2017, încă 3 licitaţii au fost lansate pentru urmatoarele proiecte:

• Platformă software integrată pentru analiza malware a terminalelor mobile cu un buget maxim de 8 mil. lei;
• Reţea de antenă retro-directivă compactă destinată sistemelor wireless, în benzile specifice protocoalelor de comunicaţie IEEE 802.11., IEEE 802.16 sau WMAN cu un buget maxim de 4,5 mil. lei;
• Dezvoltarea și implementarea de soluții moderne aferente sistemelor de propulsie de turbine cu gaze și a sistemelor conexe acestora; proiectul fiind cel mai mare ca valoare și complexitate cu un buget aprox. de 19 mil. lei.

Rezultatele licitaţiilor restrânse, organizate până în prezent, pot fi sumarizate astfel: 51 expresii de interes depuse din care 42 eligibile, 26 de propuneri de proiecte depuse, din care 6 câștigătoare.
Măsura complexității, a utilității și impactului unor astfel de proiecte este dată de livrabilele unor teme solicitate de către autorităţile publice, care ating şi nivelul de maturitate tehnologică TRL 9. Ceea ce înseamnă că sistemul real va trebui să fie funcțional în mediul operațional, pe tot domeniul de regimuri anticipate, adică tehnologia va atinge forma finală și va fi utilizată pe tot domeniul de regimuri și în toate condițiile pentru care a fost creată.

Aprecierile actorilor implicați
Care au fost provocările administrării și operaționalizării acestui instrument de finanțare de către Unitatea Executiva pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)? Nicoleta Dumitrache, Coordonatorul competiţiei Soluţii, oferă un răspuns nuanțat: „Fiind prima licitație de tip „top-down” organizată de UEFISCDI, procedurile administrative au fost adaptate astfel încât să fie în concordanţă cu cerințele termenilor de referință. Abordarea privind comunicarea a fost distinctă: dacă în cazul competiţiilor de tip „bottom-up” anunţurile de lansare a competiţiilor se postează pe site-ul instituţional, social media, site-uri partenere în cazul competiţiilor „top-down” procedura prevede lansarea concomitentă pe site și în presa scrisă (cotidian). Au fost organizate sesiuni de informare împreună cu reprezentați ai autorităților publice responsabile; la aceste sesiuni au fost invitați directorii/partenerii propunerilor eligibile. Platforma de evaluare a fost realizată special pentru a îndeplini cerințele termenilor de referință de evaluare în 2 pași consecutivi (întâi oferta tehnică, apoi cea economică). În urma dezvoltării termenilor de referinţă, organizarea licitaţiilor pentru primele instrumente de tip „top-down”, am identificat punctele forte şi cele nevralgice care ne permit să îmbunătăţim experienţa şi expertiza în derularea unor astfel de instrumente de finanţare.”

Pe de altă parte, declarațiile beneficiarilor şi responsabililor de proiecte subliniază utilitatea şi oportunitatea finanţării proiectelor „top-down”, impactul lor pozitiv pe planuri diverse.
„Ministerul Afacerilor Interne, alături de alte instituții din SNAOPSN, se numără printre beneficiarii proiectelor de tip „Soluții” atribuite prin competiția de tip „top-down” în cadrul Planului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2015-2020. Instrumentul de finanțare de referință contribuie în egală măsură atât la soluționarea inovatoare a nevoilor identificate la nivelul instituțiilor de securitate, cât și la dezvoltarea capacității cercetării-dezvoltării naționale de a răspunde unor teme și provocări prioritare de importanță publică. Mai mult, implicarea autorităților publice - de securitate, în speță - în proiectele de tip „Soluții”, creează premisele obținerii unor produse/tehnologii/metode performante și competitive, aliniate la nivelul actual al tehnicii, cu reale șanse în ceea ce privește introducerea în circuitul de producție și pentru care există un potențial de piață, cel puțin la nivel național”, apreciază Marian Sebe, Ministerul Afacerilor Interne.

„Inițiativa de a finanța dezvoltarea de produse și servicii inovatoare ca răspuns la o necesitate, reală, din sectorul public, în special din direcția operațională, este una extraordinară. O astfel de competiție, de tip „top-down”, oferă un mecanism financiar rapid și eficient, asigură o competitivitate ridicată a propunerilor, dar și o finalitate, printr-un prototip validat într-un scenariu real, ce urmează a fi folosit în domeniul public. Proiectul SPIA-VA, realizat de Universitatea Politehnica din București (UPB) în parteneriat cu UTI Grup SA, MApN - Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, și având ca beneficiar public Serviciul de Protecţie și Pază, vine cu o valoare adăugată cercetării realizate în UPB. Proiectul este implementat strategic în noul Centru de Cercetări Avansate pentru Materiale, Produse şi Procese Inovative - CAMPUS. Cercetarea realizată depășește barierele domeniului prin dezvoltarea de tehnici noi de învățare asistată de calculator ce folosesc rețele neuronale adânci, tehnici ce stau acum la baza revoluției din inteligența artificială. Prin serviciile dezvoltate, proiectul oferă posibilitatea companiilor românești de profil să dezvolte produse „realizate 100% în România”, deschizând un nou sector comercial, puțin acoperit în acest moment la nivel internațional, și inexistent la nivel național. Serviciile dezvoltate vor fi aplicate atât în infrastructuri critice (protecție și pază, servicii de informații, frontieră, aeroporturi, spitale), cât și în zona civilă (mijloace de transport, centre comerciale, supraveghere urbană, clădiri inteligente), declară prof. Bogdan Ionescu, director proiect SPIA-VA, UPB.

„Obiectivul principal al proiectului este proiectarea, realizarea şi testarea prototipului unui sistem inovativ tip UAS (vehicule aeriene fără pilot uman) ce va fi utilizat de beneficiarul proiectului (MAI) în aplicaţii specifice de consolidare a securităţii naţionale. Prin proiectele cu tematici particularizate, emise în cadrul acestui instrument de finanţare, pentru entităţile partenere în realizarea proiectului s-au creat premisele realizării unui parteneriat strategic pentru dezvoltarea de tehnologii și sisteme inovative în domeniul UAS (Unmanned Aircraft System). Consorţiul creat între organizaţiile de cercetare (INCAS, UPB, ACTTM, ICPE-CA) şi întreprinderi (SC UTI GRUP SA, AVIOANE CRAIOVA SA) va oferi o soluţie la o necesitate punctuală, identificată în sectorul public. Finalizarea cu succes a proiectului derulat prin instrumentul de finantare Soluţii va permite dezvoltarea zonei specifice sistemelor UAS în România, cu impact asupra creării de noi locuri de muncă într-un domeniu aflat într-o dezvoltare accelerată pe plan mondial.
În acest context se poate afirma faptul că instrumentul de finanțare Soluţii permite consolidarea capabilităţilor membrilor consorţiului în piaţa sistemelor UAS, concepţia şi dezvoltarea acestora şi deschiderea de noi oportunităţi pentru dezvoltare de sisteme avansate în domeniul civil şi militar, sprijinind astfel creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare.
Din punct de vedere tehnic, cele mai importante realizări în cadrul proiectului sunt: dezvoltarea vectorilor aerieni robuşti, capabili să opereze în condiţi meteorologice diverse cu o autonomie mărită (prin implementarea tehnologiilor hibride la nivelul platformei şi la nivelul sistemului de propulsie); sinteza unor algoritmi de control la nivelul platformei numerice de calcul de pe vectorul aerian capabili să permită aterizarea pe platforme în mişcare (cu constrângeri în ceea ce priveşte viteza de deplasare şi a manevrelor permise acesteia); realizarea unui sistem de comandă şi control cu un grad de automatizare ridicat pentru a permite operarea simultană a mai multor platforme UAV şi pentru eficientizarea procesului de analiză a datelor de misiune”, afirmă Dragoş Gută, responsabil proiect UAS din partea INCAS.