Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Perspectivă aplicată asupra priorităților de dezvoltare a infrastructurilor de cercetare din țara noastră

27 Iunie 2017



Orice infrastructură de cercetare cuprinde instalații, resurse și servicii conexe, utilizate de către o comunitate științifică pentru a desfășura activități de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) și implică existența unor echipamente sau seturi de instrumente științifice, resurse de cunoștințe precum colecții, arhive sau informații științifice structurate, infrastructuri generice bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor, cum ar fi rețelele, materia-lul informatic, programele software și instrumentele de comunicare, precum și orice alte mijloace necesare pentru desfășurarea unor activități de cercetare, funcționând „localizat”, într-un singur amplasament, sau „distribuit” (o rețea structurată de resurse CDI).

La nivel european, „European Strategy Forum on Research Infrastructures – ESFRI” (http://ec.europa.eu/research/infrastructures/index_en.cfm?pg=esfri) a fost creat în urma unei recomandări a Consiliului UE și are următorul scop:
• să susțină o abordare coerentă și bazată pe o strategie, în ceea ce privește elaborarea de politici privind infrastructurile de cercetare din Europa;
• să faciliteze inițiativele multilaterale, care să conducă la o mai bună utilizare și dezvoltare a infrastructurilor de cercetare, acționând ca un incubator la nivel pan-european și global;
• să stabilească o foaie de parcurs europeană pentru infrastructurile de cercetare pentru următorii zece - douăzeci de ani, să stimuleze punerea în aplicare a acestor facilități și să actualizeze foaia de parcurs asociată ori de câte ori va fi nevoie;
• să asigure continuarea implementării proiectelor deja aflate în derulare, după o evaluare cuprinzătoare, precum și ierarhizarea, în sensul prioritizării, infrastructurilor de cercetare cuprinse în foaia de parcurs.

În consonanță cu strategia europeană ESFRI, există și la noi în țară o acțiune coerentă pentru definirea unui „Roadmap” național, aferent perioadei 2017-2027, prin care se urmărește realizarea unei liste de infrastructuri de cercetare prioritare la nivel național, bazată pe o fundamentare prospectivă a nevoilor specifice și pe un proces de identificare a domeniilor de specializare și de dezvoltare viitoare (http://sipoca27.ro/).

Astfel, foaia de parcurs a infrastructurilor de cercetare din România va servi ca:
• instrument de planificare și ca document de referință în vederea luării deciziilor aferente intervalului 2017-2027, în cadrul domeniului în cauză;
• dar și ca document de referință pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat de infrastructurile de cercetare din România cu relevanță națională, europeană și internațională.

Centrul de cercetări CSSNT-UPB - modelul unei infrastructuri de cercetare judicios reprezentată
În sensul celor menționate mai sus, Universitatea POLITEHNICA din București – UPB a dezvoltat facilități și competențe (resurse umane și materiale) semnificative și este preocupată pentru integrarea în infrastructurile de cercetare majore din țară și străinătate. În portalul https://erris.gov.ro/index.php? se regăsesc mai mult de 130 de infrastructuri de cercetare pe care UPB le pune la dispoziția comunității academice și științifice, un exemplu semnificativ fiind centrul de cercetări CSSNT-UPB (https://erris.gov.ro/CSSNT-UPB și https://cssnt-upb.ro/). Un rezultat remarcabil al activității acestui centru de cercetări a fost recent materializat prin acordarea unui brevet european EP2832373 (https://register.epo.org/application?number=EP13003858&lng=en&tab=doclist), ca urmare a derulării unui proiect internațional (EuroNanoMed) cu titlul „Nanoparticles designed to target chemokine-related inflammatory processes in vascular diseases and cancer metastasis and implementation of a biosensor to diagnose these disorders” - aconim NANODIATER (https://cssnt-upb.ro/pro/nanodiater-2/), având parteneri din patru țări și aplicații practice remarcabile în domeniul tratamentului cancerului prin metode științifice avansate, de ultimă generație.



Pentru acest tip de infrastructură de cercetare, modelul transferului de cunoaștere/de tehnologie implică oferirea unor servicii științifice/tehnice de mare calitate, cu asigurarea confidențialității informațiilor vehiculate, dovadă fiind și obținerea brevetului european mai sus menționat, pe baza utilizării unor proceduri specifice pentru managementul gestionării și protecției datelor. Totodată, accesul la echipamente foarte performante (https://cssnt-upb.ro/echipamente/) și competențele științifice căpătate (https://cssnt-upb.ro/servicii/), de cel mai înalt nivel, valorificate și prin publicații științifice în reviste cu factor de impact ridicat, respectiv participarea la conferințe de prestigiu, reprezintă avantaje competitive ale ofertei („value proposition” - https://cssnt-upb.ro/produse/) puse la dispoziția „clienților” existenți și potențiali.

O analiză SWOT relevă următoarele aspecte relevante privind infrastructura de cercetare aferentă centrului de cercetări CSSNT-UPB:
Punctele tari vizează dotările cu echipamente de mare performanță, personalul CDI supercalificat, strânsele relații cu mediul academic din țară și din străinătate și nivelul foarte ridicat de expertiză tehnico-științifică.
Ca puncte slabe, serviciile oferite nu sunt suficient personalizate pe „clienții” existenți și potențiali, există o mare dependență de finanțările publice nerambursabile și un oarecare dezechilibru între „libertatea” cercetării științifice de tip academic și solicitările formulate de „piața” firmelor inovative.
Oportunitățile de exploatat în acest moment vizează orientările strategice la nivel internațional, care pun accent pe dezvoltarea de tehnologii avansate în parteneriat cu mediul de cercetare academic și pe creșterea serviciilor oferite sectorului privat, pentru atragerea de resurse financiare suplimentare către activitățile CDI.
Amenițările de care trebuie ținut cont se asociază scăderii finanțării publice la nivel european și internațional, respectiv capacitatea investițională în echipamente performante, orientată numai către priorități precum cele formulate prin ESFRI și restricționării posibilităților de angajare a specialiștilor și a personalului de exploatare a infrastructurilor de cercetare, exclusiv din fonduri publice.

În consecință, factorii de succes ai activităților derulate în infrastructuri de cercetare, precum cea existentă și în CSSNT-UPB, trebuie să fie: abilitatea organizatorică și managerială de integrare în programe de cercetare majore și dezvoltarea de servicii personalizate, la standarde profesionale ridicate, în beneficiul sectorului privat, pentru atragerea de reusrse financiare suplimentare celor publice/tradiționale.
Din această perspectivă, programele publice de finanțare precum „Parteneriate pentru transfer de cunoștințe” (de ex. http://www.poc.research.gov.ro/actiuni-1-2-3) trebuie să fie amplificate și orientate către prioritățile de competitivitate ale sectorului privat din țara noastră.
Totodată, printre partenerii strategici ai infrastructurilor de cercetare trebui să se afle și furnizorii de echipamente performante, interesați de reclama de tip „show-case” de care beneficiază și de accesul rapid la cele mai noi tehnologii, pentru păstrarea avantajului competitiv față de concurență.

În concluzie, obiectivele specifice pe care infrastructurile de cercetare din țara noastră trebuie să le urmărească din perspectivă strategică sunt:
• Optimizarea participării în infrastructuri pan-europene;
• Identificarea unor noi investiții majore, acolo unde există masă critică de specialiști activi, acestea putând contribui la procesul de specializare inteligentă și/sau la susținerea excelenței științifice;
• Creșterea capacității manageriale;
• Asigurarea funcţionării adecvate a infrastructurilor deja existente, inclusiv a celor de interes național și regional, care pot servi drept poli de dezvoltare regională.
Pentru folosirea eficientă a resurselor umane și materiale disponibileeste încurajată corelarea infrastructurilor de cercetare pe modelul ERIC (European Research Infrastructure Consortium - https://ec.europa.eu/research/infrastructures/index_en.cfm?pg=eric), sau CERIC (Central European Research Infrastructure Consortium - http://www.ceric-eric.eu/), prin crearea unor consorții naționale de cercetare – RoRIC.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite