Revista >> Iunie 2017 [Nr.195] >> IT&C

25 de ani de existentă a sectiei pentru Stiinta si tehnologia informatiei a Academiei Române

Academician Florin Filip

27 Iunie 2017

Pe data de 29 aprilie 2017 s-a desfăşurat ședinţa aniversară a secţiei pentru „Ştiința și tehnologia informației” a Academiei Române. O scurtă prezentare a evoluţiei secţiei și a membrilor săi, în rândurile ce urmează.

Începutul
În anul 2016, Academia Română a împlinit 150 de ani, actul de fondare fiind considerat decretul Locotenenței domnești de la 1 aprilie 1866 prin care se înființa Societatea Literară Română, devenită în 1867 Societatea Academică Română. Prin acel decret se hotăra ca recrutarea membrilor Societății să se facă prin desemnarea oamenilor de cultură „ce se deosebesc prin meritele și lucrările lor literare“ (Berindei, 2015, p. 25). Misiunea inițială a Societății consta în cultivarea limbii române.
De la momentul inițial al constituirii societății savante, misiunea Academiei Române s-a diversificat și îmbogățit cu noi domenii abordate în concordanță cu evoluțiile petrecute în lume și, mai ales, în statul român. Au apărut, pe rând, noi secții care reflectau dezvoltarea unor comunități semnificative în diferite domenii ale culturii și științei. La 125 de ani de la fondarea Societății Literare Române, în luna februarie a anului 1992, începea să funcționeze noua secție a Academiei Române intitulată „Știința și tehnologia informației“. Ea s-a constituit pe baza unui nucleu format în cadrul secției de „Științe tehnice“ alcătuit dintr-un număr de cinci membri ai Academiei Române: Acad. M. Drăgănescu, Prof. D. Dascălu, Prof. P. Stoica, Dr. G. Tecuci, și Dr. F.G. Filip, membrii corespondenți. La aceștia se adaugă numele lui V.M. Popov, membru corespondent, stabilit în SUA.
Deși secția s-a constituit doar în urmă cu 25 de ani, o serie de membri ai Academiei Române, sau viitori membri, au contribuit, cu multă vreme înainte, prin opera lor științifică și prin acțiuni practice, la afirmarea și dezvoltarea domeniului, pregătind astfel premisele pentru constituirea unei secții distincte de specialitate. Printre personalitățile cele mai reprezentative pot fi menționați, în ordinea intrării în Academie, următorii: Grigore Moisil (membru titular activ din 1948), Tiberiu Popovici (membru corespondent din 1948, titularizat in 1963), Tudor Tănăsescu (membru corespondent din 1952), Aurel Avramescu (membru corespondent din 1955), Corneliu Penescu și Vasile Mihail Popov (ambii aleși membri corespondenți în 1963) și Mihai Drăgănescu (ales membru corespondent în 1974. Aportul științific și practic al celor de mai sus a constat în afirmarea unor discipline științifice și/sau domenii ale dezvoltării tehnologice precum: bazele informaticii teoretice, calculul numeric, electronica și comunicațiile, automatica etc. Nu pot fi trecute cu vederea realizările unor personalităţi care aveau să fie alese mai târziu membri ai instituţiei noastre. Astfel, Dr. Victor Toma, care a fost ales membru de onoare (m.o.) în 1993, realiza în 1957 primul calculator electronic românesc, România devenind astfel a 11-a ţară cu o astfel de realizare, iar Prof. Marius Guran, ales m.o în 2011, demara în 1974 cercetările legate de reţelele de calculatoare şi coordona, în 1982, derularea experimentului UNIREA, un prototip de reţea bazată pe comutare de pachete, o premieră în domeniul civil în această parte de lume.
Profesorului Mihai Drăgănescu, titularizat în 1990 și apoi ales primul președinte al Academiei renăscute, i-a revenit onoarea de a fonda secția „Știința și tehnologia informației“. Demersul său se baza atât pe existența unor condiții interne în instituție (opera vechilor şi viitorilor membri ai Academiei și atingerea unei mase critice prin alegerea, după 1989, a cinci membri noi), cât și pe opera sa științifică și cea a acțiunii practice (Iancu, Rebreanu, 2017). În ceea ce privește opera științifică, se pot menționa rezultatele sale în domeniile microelectronicii, precum și contribuția sa la evidențierea impactului informaticii asupra filozofiei și evoluției către societatea bazată pe cunoaștere. Acţiunea practică, demarată la începutul anilor 1960, a constat în conceperea și coordonarea acțiunilor de construire a infrastructurii tehnologice, organizaționale, de cercetare și educative pentru societatea informațională. Având în vedere cele de mai sus, Acad. Drăgănescu evoca, în Adunarea generală din 7-8 martie, 1991, posibilitatea creării unei entități organizatorice de informatică în cadrul Academiei Române.
„La secția de Științe tehnice, vom lua în dezbatere conturarea unei subsecții pentru Știința și tehnologia informației, domeniu foarte nou, deosebit de important pentru viața științifică, economică și culturală“ (Anale/91: p. 42)

Ideea a fost materializată în Adunarea generală din 18-19 decembrie 1991, când s-a pus la vot modificarea Statutului Academiei Române și înființarea a două secții noi:
• Secția XIII Arte, arhitectură și audiovizual,
• Secția XIV, Știința și tehnologia informației.

Pentru ca noua secție să poată funcționa, în aceeași Adunare generală au fost aleși noi membri corespondenți: Prof. Petre Stoica și Dr. F.G. Filip. Ei s-au alăturat în cadrul secției de „Științe tehnice“ membrilor existenți în 1989 (Acad. M. Drăgănescu şi Prof. V.M. Popov) și celor nou aleși în 1990 şi 1991 (Prof. Dan Dascălu și Dr. G. Tecuci). Funcționarea efectivă a secției a început cu ședința de constituire din februarie 1992.

Activitatea
În cei 25 de ani de la constituire secția a fost condusă pe rând de Acad. M. Drăgănescu (1992-1994 și 1998-2010). Acad. D. Dascălu (1994-1998) și Acad. F.G. Filip (din 2010).

Pentru îndeplinirea funcției de consacrare a oricărei Academii, numărul membrilor a crescut. În prezent, Secția cuprinde:
• șase membri titulari: Acad. D. Dascălu și Acad. G. Tecuci (titularizați în 1993), Acad. F.G. Filip (titularizat în 1999), Acad. G. Păun (m.c. 1997, titularizat în 2013), Acad. D. Tufiș (m.c. 1997, titularizat în 2011), Prof. A. Țugulea (transferat în secție în 1997 și titularizat în același an)
• Șapte membri corespondenți (pe scurt m.c. AR): Prof. D. Cristea (ales în 2015), Prof. I. Dumitrache (2004), Dr. M. Mihăilă (1999), Prof. V.M. Popov, Prof. G. Ștefan (2011), Prof. H. Teodorescu (1993) și Prof. M. Voicu (2006)
• Un membru de onoare din țară: Prof. M. Guran (ales în 2011)
• Patru membrii de onoare din străinătate: Prof. G. Bulucea din SUA
(ales în 2011), Prof. R. Popescu Zeletin din Germania (1997), Dr. M. Roco din SUA (2013) și Prof. P. Stoica (Suedia, prin renunțarea la titlul de membru corespondent în 1999).
Membrii titulari și corespondenți din țară reprezintă mai multe discipline, precum: informatica teoretică, microelectronica, electrotehnica, automatica, inteligența artificială, calculatoare și sistemele informatice şi școlile de învățământ și cercetare din București și Iași.

În coordonarea Secției se află:
• Institutul de informatică teoretică, Iași, condus de Prof. H.N.Teodorescu, m.c. AR;
• Institutul pentru inteligență artificială și prelucrarea limbajului natural „M. Drăgănescu“, condus de Acad. D. Tufiș;
• Centrul pentru noi arhitecturi de calcul, condus de Prof. G. Ștefan, m.c. AR.
Sub egida Secției, funcționează Centrul pentru Nanotehnologii, condus de Acad. D. Dascălu.

Secția acordă anual patru premii ale Academiei Române, care poartă numele unor iluștri înaintași:
• Premiul „Mihai Drăgănescu“ (pentru a răsplăti realizări remarcabile în domenii ca: microelectronică, inteligență artificială, sisteme informatice, cercetari multidisciplinare privind societatea cunoașterii);
• Premiul „Tudor Tănăsescu“ (pentru lucrări de electronică, automatică);
• Premiul „Gheorghe Cartianu“ (pentru lucrări de comunicații, rețele de calculatoare);
• Premiul „Grigore Moisil“, partajat cu secția de Științe matematice (pentru lucrări de informatică teoretică).

În coordonarea Secției se află trei comisii:
• Forumul pentru Societatea informațională, fondat în 1997 și condus inițial de Acad. M. Drăgănescu, a avut menirea să dezvolte și să clarifice conceptele societății care evoluează și se dezvoltă sub influența tehnologiei informației și a comunicațiilor și să antreneze în acțiune populaţia și decidenții. În cadrul Forumului s-au dezbătut teme de larg interes, cum sunt: „Problemele anului 2000“, „e-learning“ etc., s-a realizat în 2001 proiectul prioritar al Academiei Române SI-SC (Societatea informațională-societatea cunoașterii), s-a lansat Carta pentru societatea informațională ( Filip, 2001).
• Comisia pentru Informatizarea limbii române, condusă de Acad. D. Tufiș.
• Comisia pentru Știința și tehnologia microsistemelor, condusă de Acad. D. Dascălu.