.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Telemunca te face liber!
Societatea umană a trebui să inventeze telemunca, un concept definit prin anii 70’, pentru ca celebra sintagma a lui Hegel „munca te face liber” să aibă un sens actual. Menționată în acordurile europene încă din 2002, telemunca aduce unei largi categorii de angajați libertarea alegerii locului de desfășurare a activității. Chiar dacă telemunca este un status quo pentru destul de mulţi angajaţi români, doar din această vară există un proiect de lege menit să reglementeze acest domeniu. Ministerul Muncii, care a pus in dezbatere publică proiectul, urmărește să definească toate condiţiile în care un angajat îşi poate desfăşura activitatea de la distanţă, prin intermediul tehnologiei. În expunerea de motive, instituția consideră teleworkingul atât un mijloc pentru companii de a-și moderniza organizarea muncii, precum și un mijloc pentru salariați de a-și reconcilia munca și viața socială.
În contextul mobilităţii şi a serviciilor cloud, prin care, practic, un angajat poate să lucreze oricând şi de oriunde, demersul pare desuet, însă impactul poate fi peste aşteptări. Efectele recunoaşterii oficiale a telemuncii pot fi importante în economie, de la creşterea adopţiei unor soluţii informatice de colaborare/video colaborare, până la o creştere economică substanţială prin exploatarea timpului mort din programului multor angajaţi. Nu trebuie neglijat nici impactul social, mulţi părinţi vor fi mai disponibili pentru copiii lor sau pentru alte acţiuni non-profesionale, un echilibru necesar în tot mai multe familii.
Având în vedere dorinţa multor români de a avea un program flexibil sau de a lucra de acasă (cele mai recent studii indică un procent de 50-60%), este de aşteptat ca regimul de telemuncă să fie solicitat de tot mai mulţi angajaţi, cel puţin parţial. Aceasta va contribui la creşterea vânzărilor de soluţii de colaborare web/voce/video care să permită angajatorului derularea unei relaţii eficiente şi controlate cu angajaţii. La nivel de colaborare, oferta este foarte bogată, iar soluţiile au atins un nivel ridicat de maturitate, mai ales pe fondul calităţii ridicate a comunicaţiilor pe piaţa locală. Soluţiile tehnologice actuale permit derularea unor relaţii de muncă eficiente la distanţă, schimbul de informări şi documente este facil, iar comunicarea pe baza soluţiilor de videoconferinţă la calitate HD (high definition) este directă şi personală. În plan secundar, telemunca va duce la creşterea numărului de persoane interesate de colaborări part-time, etc pentru că multe persoane vor avea mai mult timp disponibil. Mai mult, angajările vor putea viza arii geografice mai extinse, ceea ce ar putea echilibra unele segmente ale pieţei muncii.
În oraşele mari, timpul petrecut este nu doar neproductiv, ci chiar contribuie la creşterea stării de anxietate. Prin urmare, lucrul de la distanţă ar reduce numărul navetiştilor şi orele petrecute în trafic. Aceasta înseamnă mai puţin stres, costuri mai mici cu combustibilul şi mai puţină poluare. Mai mult, companiile îşi vor putea reduce costurile cu închirierea şi întreţinerea spaţiilor de birouri. Chiar dacă pare doar recunoaşterea unei stări de fapt, oficializarea telemuncii poate avea efecte pe mai multe paliere, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Astfel, cumulate pe termen lung, beneficiile economico-sociale ale unei decizii aparent nesemnificative pot fi surprinzătoare.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
