Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Sorin Dimitriu, presedintele CCIB:"Competivitatea trebuie să fie principalul criteriu de finanţare a afacerilor"

21 August 2017



Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a co-organizat recent, în parteneriat cu Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat o conferinţă de informare a mediului de afaceri în privinţa măsurilor de finanţare a afacerilor adoptate de Guvern.



Conferinţa, la care principalul vorbitor a fost Ilan Laufer, ministrul Mediului de Afaceri şi al Comerţului, a fost centrată pe principalele măsuri avute în vedere de Guvern pentru stimularea mediului de afaceri din România. Este vorba de continuarea programului Start-up Nation în anii care vin, de finanţarea internaţionalizării afacerilor prin acordarea de finanţări firmelor care participă la târguri şi expoziţii internaţionale şi nu numai (o listă a categoriilor de activităţi finanţate se poate găsi pe site-ul ministerului pentru mediul de afaceri), de legea prevenţiei şi, ca un corolar, de legea parteneriatului public-privat, care este prevăzută să intre, în sfârşit, în vigoare în acest an.
Pentru a oferi o opinie extrem de avizată asupra acestui eveniment şi a măsurilor anunţate, revista Market Watch a discutat cu prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.

Există un parteneriat deja semnat de Cameră cu Guvernul în privinţa internaţionalizării activităţii economice?
Se are în vedere semnarea unui parteneriat. Camera de Comerţ Bucureşti a avut şi are această preocupare de a fi parteneri activi şi profesionişti ai Guvernului, cu intenţia de a promova iniţiative şi soluţii guvernamentale. Cu noul Minister al Mediului de Afaceri, Comerţ si Antreprenoriat am avut primele discuţii privind un document care să angajeze Camera într-un parteneriat cu ministerul, încă din perioada când domnul Ilan Laufer era secretar de stat. Actualmente suntem în perioada de negociere a conţinutului unui astfel de protocol, care sperăm să fie finalizat către sfârşitul lunii septembrie.

De ce a fost aleasă CCIB pentru organizarea lansării programului de internaționalizare a afacerilor IMM-urilor?
Camera bucureșteană poate fi, și mă bucur că începe să devină, partenerul firesc și de cursă lungă al ministerelor economice, precum și interfața acestora cu mediul de afaceri bucureștean. Ne recomandă: tradiția noastră în reprezentarea mediului de afaceri și în colaborarea constructivă cu autoritățile, recunoașterea de care ne bucurăm pe plan internațional și, mai ales, preocupările noastre constante de a sprijini, prin mijloace specifice, eforturile de internaționalizare ale firmelor românești, ca parte a unei strategii complementare celei a Executivului.
Ca preşedinte al Camerei de Comerţ Bucureşti am utilizat o mare parte din experienţa mea de ministru al privatizării. În acea perioada s-a privatizat circa 30% din economia României şi cu mare satisfacţie pot spune că marile complexe industriale care s-au privatizat sunt şi astăzi, în mare parte, cel puţin la capacitatea de producţie din perioada comunistă. Unul din modelele folosite atunci au fost birourile de reprezentare ale FPS-ului şi Agenţiei Române de Dezvoltare în 14 centre financiare şi industriale din Europa, Israel şi Canada. În Statele Unite am avut un parteneriat cu cabinetul de avocatură al lui Henry Kissinger. Birourile de reprezentare ale Camerei bucureştene au şi o particularitate: sunt asociate cu un spaţiu expoziţional permanent de produse şi servicii româneşti. Scopul acestor instrumente a fost identificarea unor nişe de piaţă care să absoarbă produse româneşti. Acum avem birouri in China şi Maroc. Negociem pentru a le ataşa şi spaţiile expozitionale pentru produsele româneşti. Intenţionăm să deschidem birouri în nordul Europei, la Varşovia, şi în Balcani, la Skopje. Iar pentru anul viitor am iniţiat demersuri pentru deschiderea de birouri în America de Sud şi în Asia Centrală, în Turkmenistan.

Care este efortul financiar al Camerei pentru funcţionarea unui astfel de birou?
Efortul financiar este destul de mare. Noi acoperim costurile prin taxele de prezentare şi de expunere şi prin serviciile de matchmaking cu piaţa locală. Pe de altă parte, mai avem în unele locuri parteneriate privind locaţiile de expoziţie, astfel încât costurile scad.

Cu ce mai poate contribui CCIB în cadrul unui parteneriat cu Guvernul?
Istoria și statutul Camerei bucureştene consemnează rolul sistemului cameral ca structură rezultată din iniţiativa privată pentru promovarea oportunităţilor de afaceri româneşti. Sunt numeroase instrumente utilizate de Cameră, deosebit de eficiente, pentru a promova şi iniţiativele guvernului către mediul de afaceri. Evenimentul menţionat de dumneavoastră, iniţiat de Ministerul Mediului de Afaceri, este un exemplu în acest sens. Aş mai menţiona evenimente cu mare preţuire în rândul membrilor noştri: forumurile de afaceri dedicate unor ţări, Ziua Oportunităţilor de Afaceri realizate în parteneriate cu diverse ambasade acreditate la Bucureşti, Open House dedicat networking-ului, Business Breakfast, etc. Doar în luna iulie, pe lângă evenimentul dedicat internaţionalizării afacerilor, am organizat întâlnirile consilierilor economici din reţeaua externă cu firmele româneşti, Forumul de afaceri România-Sri Lanka şi Forumul de afaceri România-Egipt în marja Consiliului de Afaceri bilateral. Aş încheia cu o sugestie pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri. Sistemul cameral ar putea fi structura interna care să preia activitatea de atragere a investitorilor străini şi să promoveze oferta românească în general. Este ceea ce preocupă Camera bucureşteană încă din 2008.

Cum apreciaţi măsurile pentru mediul de afaceri luate de actualul guvern?
Cele trei legi prezentate de ministrul Laufer sunt absolut necesare. Opinia mea este că eficienţa acestor reglementări este condiţionată şi de consultarea cu mediul de afaceri reprezentativ, sistemul cameral. Teama mea este că nu va fi suficientă data de 1 octombrie pentru intrarea în vigoare a acestor legi. Parteneriatul public-privat este o necesitate de maximă importanţă pentru deblocarea întregului mecanism economic al României. Iar aici nu pot fi consultanţi decât cei care au experienţă şi viziune economică. Ca atare, am reţineri în privinţa vitezei de reacţie a mediului economic. Iar problema accesării fondurilor europene este încă nerezolvată, pentru că bugetul de stat de azi al României nu susţine accesul firmelor la fondurile europene.

Ar fi fost o idee bună ca distribuţia finanţărilor pentru firme să fie efectuată prin intermediul unor orga-nisme specializate cum sunt Camerele de Comerţ?
Cred că un element foarte periculos în decizia economică este să primeze componenta socială. Componenta numărul unu trebuie să fie competitivitatea. În opinia noastră, criteriile de selecţie pentru finanţare sunt relative. Ele nu sunt de natură să stimuleze pe cel care are performanţă. A nu finanţa în al treilea an pe cineva care a demonstrat performanţe în primii doi ani este discutabil. Un principiu economic nerespectat. Cine are performanţe în mod constant trebuie stimulat. Un alt element este modul în care se face finanţarea propriu-zisă, un element care împiedică prezenţa firmelor româneşti la diverse târguri şi expoziţii. Sistemul cameral, cu anumite completări în planul organizării, ar putea fi un partener în gestionarea finanţărilor pentru firme.

Suport pentru formarea unui ecosistem favorabil start-up-urilor
În Programul de susținere a internaționalizării afacerilor IMM-urilor (Ordonanța de Urgență nr. 8/2017, transformată în Legea 83/2017 și recent aprobata HG cu normele de aplicare), în perioada 2017-2020 accesul pe piața externă a IMM-urilor va fi susținut de la bugetul de stat cu suma de 71 milioane lei, din care 5 milioane pentru perioada rămasă din acest an, alocația financiară nerambursabilă fiind în cuantum de maximum 50.000 de lei/beneficiar/an, cu o cotă de contribuție a beneficiarului de 10% din valoarea cheltuielilor eligibile.
„Toate programele destinate IMM sunt gândite ca un mecanism de susținere a unui ecosistem favorabil dezvoltării start-up-urilor, însă pentru a rezista pe piață și a se dezvolta, orice start-up trebuie să aibă o viziune globală. Nu ne mai putem raporta doar la piețele locale sau regionale”, a afirmat ministrul Ilan Laufer cu ocazia lansării Programului. „Dacă dorim ca programele noastre să aibă succes, trebuie să ajungem la antreprenori”, a continuat ministrul, punctând importanța dialogului cu mediul de afaceri și a înțelegerii corecte a procedurilor de lucru.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite