Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Ruptura dintre stat şi mediul privat, nodul gordian al dezvoltării afacerilor

21 August 2017



Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) a lansat în luna iulie ediţia 15 a Cartei Albe a IMM-urilor, radiografia anuală de referinţă a mediului de afaceri privat din România. Revista Market Watch a discutat cu Florin Jianu, fost ministru al Mediului de Afaceri şi actual preşedinte al CNIPMMR, despre însemnătatea rezultelor din perspectiva unor elemente fundamentale ale economiei româneşti: inovarea, cercetarea-dezvoltarea şi tehnologiile informatice.

CNIPMMR a lansat recent ediţia 15 a deja tradiţionalei Carte Albe a IMM-urilor. Din punct de vedere al inovării în domeniile cercetare-dezvoltare şi IT, cum consideraţi rezultatele din acest an?
Pentru că am fost de ambele părţi ale baricadei, şi ministru şi preşedinte de organizaţie patronală, consider că inovarea este un concept din ce în ce mai prezent în mediul privat, însă nu este atât de prezent în mediul public. În prima sferă există un grad mare de inovare în zona IT.
Firmele de aici se nasc deja „inteligente” şi pregătite pentru o prezenţă pe piaţa internaţională. Aici este şi un minus al politicilor publice din România, în sensul eforturilor de a menţine astfel de companii în România, deoarece ele decid, la un anumit moment după înfiinţare, să îşi mute sediul în alte ţări. În egală măsură, de exemplu, în programul Start-up Nation am cerut să se includă inovarea, însă nu sunt pe deplin mulţumit de rezultate. E bine că inovarea e punctată, însă inovarea nu înseamnă doar inovare de tehnologie, ci şi produse scoase, practici de management aplicate, şi aşa mai departe.

În capitolul din Cartă dedicat inovării, foarte multe firme folosesc tehnologii achiziţionate. Foarte puţine firme dezvoltă tehnologii. Există o explicaţie pentru acest fenomen?
Tradiţional, piaţa românească a fost o piaţă de lohn. Şi atunci şi în sfera IT-ului şi a cercetării-dezvoltării este mai degrabă o piaţă de servicii decât de inovare în sensul construcţiei de concepte proprii. Cred că aici e şi bătălia pe care ar trebui să o câştigăm, în sensul în care firmele care inovează trebuie să treacă de la oferta de produse şi servicii primare la o ofertă de produse şi servicii mai sofisticate. Dacă stăm să ne uităm, nici Europa nu excelează din punct de vedere al inovării.



Corect, dar pe de altă parte există planuri ale Uniunii Europene care încurajează aşa-numita dezvoltare inteligentă. Iar aici România are o posibilă zonă de dezvoltare în cercetare şi IT. Ca atare, ce împiedică apariţia unei explozii în acest domeniu?
Mediul de afaceri înseamnă în principal percepţie. Ori dacă generezi un concept naţional în care te poziţionezi ca ţară favorabilă afacerilor atunci creezi bazele acestei explozii. Dacă ne uităm, marile capitale europene duc acum o luptă de poziţionare pe scena concurenţială internaţională. La noi, cu totul accidental IT-ul are o asemenea percepţie. Nimeni nu a pus cap la cap un set coerent de instrumente pentru dezvoltarea acestui sector. Au existat câteva instrumente dispersate. În anii 70 profesorul Grigore Moisil a pus bazele învăţământului informatic în liceele din România. Patruzeci de ani mai târziu vedem rezultatele. Au existat măsurile de scutire de taxe şi impozite în IT. Şi cam atât. Nu a existat o strategie coerentă de construcţie a unui ecosistem. Programul Start-up Nation, chiar dacă perfectibil, arată clar că există interes pentru antreprenoriat, iar de aici încolo trebuie creată o strategie coerentă. Cum vor fi ajutate aceste firme să se dezvolte, să se internaţionalizeze, şi aşa mai departe?

Credeţi că este vorba de o lipsă de conştientizare la nivel politic?
Lipsesc profesioniştii din funcţiile politice şi cele administrative. Dacă un om este potrivit pe o anumită poziţie, cu siguranţă rezultatele vor fi pe măsură. Administraţia copiază şi ea politica românească. Aţi văzut în discuţiile curente legate de legea salarizării menţiuni despre indicatori de performanţă? Nu. Asta e principala cauză.

Nu este momentul unei coeziuni de acţiune din partea organizaţiilor patronale care conştientizează această situaţie pentru exercitarea de presiuni în sensul schimbării în bine?
După cum se poate constata, societatea civilă este din ce în ce mai prezentă şi pune presiune. Eu aş merge însă mai departe şi aş spune că o condiţie esenţială de îmbunătăţire a politicilor publice constă în implicarea partenerilor sociali, patronate, sindicate, organizaţii ale oamenilor de afaceri, în parteneriatul public-privat şi în politicile publice. Un exemplu concret: comerţul exterior pentru diverse ţări europene este efectuat în parteneriat public-privat. De ce? Deoarece prin introducerea de indicatori de performanţă se schimbă paradigma de funcţionare. În România situaţia este, din nefericire, complet diferită. Pârghiile de acţiune stau în continuare în mâinile statului. Nu este îndeajuns că organizaţiile patronale sunt active în elaborarea de posibile strategii dacă nu sunt implicate activ în gestionarea acestor politici. În 27 de ani organizaţiile patronale şi-au dezvoltat o capacitate administrativă uriaşă, adesea mai bună decât cea a ministerelor, însă această expertiză nu este folosită de statul român.

Multe IMM-uri din România, conform Cartei Albe, aşteaptă să vadă rezultate ale investiţiilor în cercetare-inovare după şase luni, ceea ce reprezintă un orizont extrem de scurt. Consideraţi că o astfel de situaţie este determinată şi de indiferenţa statului român faţă de activitatea acestor firme?
Lipsa de predictibilitate şi de stabilitate în politicile publice are repercusiuni în întreaga societate. Ca atare, foarte puţine firme îşi creează strategii de dezvoltare. Oamenii se uită mai degrabă la planuri pe termen scurt decât la strategii pe termen lung. Dacă vorbim de introducerea inovării în industrie, de pildă, o asemenea situaţie este extrem de dăunătoare, deoarece rezultatele apar în câţiva ani. Pe de altă parte, există sectoare unde rezultatele apar rapid, datorită dinamismului sectorului. Exemplu concret este IT-ul.

Există o posibilitate ca organizaţiile patronale să ocolească statul şi să aibă discuţii cu băncile pentru lansarea unor programe de finanţare pentru IMM-uri care promovează puternic inovarea?
Noi deja discutăm cu băncile. Există câteva rezultate. Pot face referire la două bănci, BCR şi Banca Transilvania, care se poziţionează foarte puternic în zona IMM-urilor şi a firmelor start-up. Ele sunt şi băncile care îşi dau seama de nevoia de schimbare de paradigmă a mediului de afaceri. Cu BCR-ul, de pildă, discutăm de apariţia de noi instrumente în zona economiei sociale, deoarece apar noi forme ale economiei în afara celei tradiţionale. Cu toate astea, tot statul ar trebui să adauge câteva instrumente de facilitare.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite