Revista >> Nr.196 >> Cercetare & Invatamant superior

Programele de finanțare EUREKA, în favoarea creşterii valorii adăugate româneşti

Bogdan Marchidanu

21 August 2017

• Success stories românești pledează pentru intensificarea participării

EUREKA este o reţea interguvernamentală înființată la nivel european cu peste treizeci de ani în urmă pentru a facilita accesul la finanţare organizaţiilor care activează în domeniul cercetării-dezvoltării. Cu ocazia „EUREKA – innovation across borders”, un eveniment organizat recent la Bucureşti de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Invățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), au fost anunţate planurile de finanţare pentru viitorul imediat. Evenimentul a fost adresat tuturor celor interesaţi de programele EUREKA care sprijină mobilitatea cercetătorilor, circulația ideilor și a cunoștințelor, accesul la rețele transnaționale de colaborare şi celor care au dorit să interacţioneze cu beneficiarii unor astfel de proiecte, să schimbe impresii şi să înveţe din experienţa acestora.

Suişuri şi coborâşuri
Istoric vorbind, EUREKA nu reprezintă o noutate pentru România, ţară care este membră cu drepturi depline a reţelei interguvernamentale de douăzeci de ani, după ce, timp de şase ani, imediat după evenimentele din 1989, a fost ţară membră asociată.
Reţeaua oferă în România trei tipuri de programe de finanţare. Este vorba de EUREKA Traditional, care prevede realizarea de proiecte comune la nivelul ţărilor membre în vederea dezvoltării unor produse, tehnologii, servicii inovatoare; EUREKA - Cluster, program prin care se finanţează iniţiative strategice ale reprezentanţilor companiilor ce investesc în cercetare-dezvoltare industrială, cu materializare în proiecte comune de cercetare, şi EUREKA - EUROSTARS, program european de finanţare a IMM-urilor performante în domeniul cercetare-dezvoltare.
De ce se poate vorbi despre suişuri şi coborâşuri? Conform lui Cătălin Molagic, Deputy National Project Coordinator EUREKA – UEFISCDI (instituția asociată EUREKA responsabilă de acordarea finanţării în România), evoluţia acestor finanţări arată o deplasare a interesului pentru finanţări de la programele de tip tradiţional la programele de tip cluster. Acest lucru înseamnă o translatare a interesului pentru proiecte dezvoltate direct de către firme româneşti către participarea la proiecte mai mari, multinaţionale, în care participarea autohtonă reprezintă doar un procent din ansamblu.
„O astfel de evoluţie nu este rea în sine”, declara Silviu Roman, National Project Coordinator EUREKA, Ministerul Cercetării şi Inovării. „Din nefericire, proiectele reale care apar sunt similare situaţiei fictive în care se lansează proiectul unei noi maşini performante la nivel european. Un proiect în care francezii, de pildă, vin cu motorul, italienii cu caroseria, iar românii cu ştergătoarele de parbriz. Cu alte cuvinte, contribuţia românească de mare valoare adăugată este din ce în ce mai scăzută şi acoperă tot mai mult doar nişte costuri asociate forţei de muncă. Ne-am dori să vedem lansându-se proiecte de tip cluster în care valoarea românească adăugată este din ce în ce mai consistentă”.
Statisticile prezentate de Cătălin Molagic pentru perioada 2008-2016 arată că 57% din firmele participante la proiecte cu finanţare EUREKA au fost societăţi cu răspundere limitată, iar ca dimensiune 47% au fost întreprinderi mici. Astfel de date nu sunt cele mai fericite cu putinţă, deoarece dinamismul şi inventivitatea caracteristice firmelor mici sunt contrabalansate în sens negativ de forţa lor financiară limitată.

Concentrare pe rezultate profitabile
Alte două grafice prezentate de Cătălin Molagic arată o evoluţie interesantă dintr-o altă perspectivă. Este vorba de distribuţia pe ani a veniturilor obţinute din vânzări în urma realizării proiectelor, o distribuţie care nu demonstrează o tendinţă evidentă de creştere sau descreştere, în coroborare cu distribuţia pe ani a rezultatelor obţinute, împărţite în categoriile bunuri, servicii şi tehnologii.
Ce arată cele două grafice? Dacă în 2012 au existat 26 de produse noi, 21 de tehnologii şi 4 servicii lansate, totul corespunzând unui volum de venituri totale din vânzări de peste 2,3 milioane de lei, în anul 2016 au existat doar 5 produse şi o singură tehnologie lansată, dar care au corespuns unui volum de venituri din vânzări de 6,3 milioane lei. La modul teoretic, astfel de cifre pot arăta o maturizare a participanţilor la proiecte de tip EUREKA, în sensul axării lor către lansarea de proiecte care să genereze venituri substanţiale. Însă, prin coroborare cu grafice anterioare, ele pot arăta şi o diminuare drastică a efervescenţei legate de participare, din raţiuni de creştere a greutăţilor financiare, de îngreunare a accesului la finanţări sau de existenţa unei combinaţii de factori potenţial negativi.
Poate cel mai trist şi, simultan, cel mai elocvent grafic este însă cel al distribuţiei geografice a celor care au participat la lansarea de cereri de finanţare pentru proiecte EUREKA, întrucât peste 80% din participanţi au provenit din regiunea Bucureşti-Ilfov. Mai mult, în afară de această regiune, doar 11 judeţe din România au avut în perioada analizată companii coordonatoare de proiecte sub eticheta EUREKA, judeţe cu activitate de cercetare-dezvoltare precum Timiş sau Braşov lipsind cu desăvârşire de pe această hartă.

Finanţările curente
Pentru 2017, finanţarea anunţată de la bugetul de stat a proiectelor este de 500.000 lei/an pentru proiectele EUREKA Traditional şi de 700.000 lei/an pentru proiectele de tip EUREKA Cluster şi EUROSTARS. Întreprinderile care intră în competiţie trebuie să înregistreze profit în ultimul exerciţiu financiar sau media rezultatelor financiare pentru ultimii 3 ani să fie pozitivă. Organizaţiile eligibile sunt întreprinderi (cod CAEN de cercetare) în calitate de coordonator sau partener şi organizaţii de cercetare (parteneri). În acelaşi timp, activităţile eligibile sunt cercetare industrială, dezvoltare experimentală, activităţi de inovare, iar aceste activităţi se finanţează conform schemei de ajutor de stat.
„Se poate observa că nu descurajăm deloc continuarea participării la programul Cluster”, comenta Silviu Roman. „Preferăm însă să încurajăm mai mult participarea la programele Tradiţional şi EUROSTARS, deoarece vrem să vedem o creştere a valorii adăugate româneşti. Este, dacă vreţi, una din cele mai legitime dorinţe ale unui finanţator: aceea de a vedea rezultate remarcabile, care să ducă la o dezvoltare durabilă pentru banii investiţi şi nu doar la conservarea unor locuri de muncă”.

Magnum, Romvac și Info World, exemplul unor participări reușite
Cum puterea exemplului este adesea mai puternică decât orice altceva, câteva studii de caz ale unor firme româneşti, care au participat la programele EUREKA, pot constitui adevărate imbolduri de urmare a acestei căi.
Magnum este o firmă mică, cu sediul în Bucureşti, al cărei domeniu de activitate îl constituie confecţiile pentru bărbaţi şi femei şi articolele pentru casă. Piaţa de desfacere a companiei este reprezentată de supermarketuri şi lanţuri de farmacii. Firma are activităţi şi în zona de cercetare, având obiective clare în acest sens, printre care se numără introducerea pe piaţă de produse noi, cu valoare adăugată, funcţionalizate şi optimizate, valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, îmbunătăţirea şi inovarea proceselor organizatorice şi tehnologice, îmbunătăţirea proceselor de distribuţie, orientate către client.
În total, firma a contractat prin EUREKA Traditional patru proiecte de cercetare, în colaborare cu alte entităţi româneşti, ultimul dintre acestea desfăşurându-se în perioada 2017-2019. Finanţarea totală contractată a atins circa 7 milioane lei pentru cele patru proiecte, din care mai bine de jumătate a reprezentat-o finanţarea de stat.
În urma celor patru proiecte, Magnum a reuşit realizarea de produse noi cu valoare adaugată, la preţuri competitive în relaţia calitate/preţ, dezvoltarea gamei de produse existente, prin înlocuirea producţiei de serie mare cu diversitatea creativă, dezvoltarea de noi concepte de design vestimentar, adaptarea rapidă la cerinţele şi exigenţele crescânde ale clienţilor, precum şi dotarea cu noi echipamente şi aplicarea unor tehnologii noi de fabricaţie.
Cele de mai sus au dus, printre altele, la creşterea cifrei de afaceri, rentabilizarea activităţii de producţie, identificarea şi abordarea unor noi segmente de piaţă interne şi externe, crearea de noi locuri de muncă, formarea de specialişti în domeniul fabricării articolelor textile cu caracteristici funcţionale şi de confort îmbunătăţite. De asemenea, au fost create produse textile noi şi tehnologii noi, cu domenii de utilizare uneori inedite pentru piaţa locală, precum profilaxia şi terapia bolilor venoase de membru inferior, cosmetică, activităţi cu risc la boli profesionale şi activităţi care necesită protecţie la frig.
Compania Romvac este o întreprindere mare care activează de peste 40 de ani în domeniul medical veterinar. Firma are activități de cercetare științifică, producţie şi comercializare de vaccinuri, medicamente (antibiotice, antiparazitare, tonice generale s.a.) precum și premixuri - aditivi furajeri, pre și pro-biotice.
În cadrul programului EUREKA Traditional, o echipă din societate împreună cu specialiștii de la ICECHIM și IBA, în consorțiu cu o firmă slovenă, a contractat în 2013 un proiect cu o durată de desfăşurare de şase ani. Valoarea proiectului este de 2,8 milioane lei din care 1,2 milioane provin din surse bugetare. Obiectivul specific al proiectului - cu acronimul Oligolac - îl constituie valorificarea lactozei din zer prin cultivarea de drojdii lactice și bacterii pentru obţinere de biomasă, prelucrarea acesteia şi prepararea de aditivi cu proprietăți benefice - imuno-modulatoare, stimulatori de creștere și conservarea stării de sănătate a animalelor.
Ca realizări efective, sunt două produse noi de uz veterinar (Oligolac Animal Premix și Bioenterom) și o cerere de brevet de invenţie. Programul a stat la baza organizării în compania Romvac a unui laborator de biotehnologii, cu scopul valorificării zerului şi a derivatelor din zer, completării unor fluxuri tehnologice existente, cu utilaje și aparatură moderne și, implicit, completarea listei de personal şi specializarea acestuia în domeniu.
Beneficiile obținute, nu sunt încă semnificative în cadrul balanței economice, având în vedere ponderea relativ mică a produselor respective în ansamblul ofertei companiei; cu toate acestea, există o preocupare permanentă pentru prezentarea lor cu fiecare ocazie în cadrul relațiilor pe care unitatea le are cu unități avicole, complexe de porci, de rumegătoare mari și mici etc. și prin intermediul rețelei proprii de promovare și distribuție.
În cursul anului 2017 numărul beneficiarilor a crescut, încheindu-se chiar și câteva contracte ferme de furnizare. Având în vedere calitățile și proprietățile dovedite, convingerea este că aceste produse vor prinde pe piață și vor fi din ce în ce mai mult solicitate de beneficiari.
Compania Info World furnizează soluții informatice integrate pentru sectorul de sănătate compatibile cu cerințele tuturor prestatorilor de servicii medicale, fiind cel mai important producător de software medical din România. Compania menține parteneriate cu diverse companii și organizații de top, fiind implicată în peste 10 proiecte finanțate de către Uniunea Europeană. În cadrul programului EUROSTARS a participat la realizarea mai multor proiecte cu participare internaţională care vizează segmente bine definite de activitate. Unul dintre aceste proiecte, Questor, are obiective ştiinţifice şi tehnologice de natură să permită utilizatorilor găsirea rapidă de date relevante, căutând și agregând automat rapoartele dorite. Înlocuind astfel procesul de căutare manuală, cu dificultăți și erori, cu un proces de căutare automată bazată pe limbajul comun, şi oferirea unei rapidități crescute în comparație cu fluxurile de lucru de căutare și agregare manuală. Costul total al proiectului a fost de 0,5 milioane euro.
Amintim printre celelalte proiecte, Moris FD, având ca obiectiv identificarea riscurilor medicale operaționale și detecția fraudelor. Soluţia dezvoltată în urma proiectului permite micșorarea semnificativă a pierderilor financiare, furnizând metode simple dar puternice pentru a preveni fraude prin alertarea în timp real a caselor de asigurări asupra cazurilor posibile, suspecte, înainte ca plata să fie facută către furnizorii de asistenţă medicală, în special către farmacii. De asemenea, permite reducerea semnificativă a pierderilor generate de fraudarea asigurărilor de sănătate, dar şi prevenirea fraudei prin avertizări în timp real înainte de plata efectivă pe baza scorurilor de risc asociate. Costul total al proiectului s-a ridicat la puţin peste jumătate de milion de euro.
Visual-D este un proiect dezvoltat prin colaborare internaţională care permite vizualizarea datelor pacientului pentru un management eficient al procesului de îngrijire medicală. Ca obiective ştiinţifice şi tehnologice, proiectul vizează obținerea unei imagini complete a stării pacientului pentru a facilita o abordare bazată pe sarcini în vederea creării unor planuri de tratament și prescripții de medicamente, gestionarea înregistrărilor pacientului: validare, respingere, urmărirea evoluției, diagrame de evoluție a bolilor şi integrarea fluxurilor de lucru pentru toți membrii care iau parte la proces: medic, farmacist etc. Costurile totale ale proiectului s-au ridicat la 1,37 milioane euro.
Toate proiectele mai sus amintite, precum şi celelalte proiecte, au beneficiat de o finanțare în medie de 50% în funcție de țară și tipul organizației.