Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Tinerii cercetători valoroşi, atraşi de nucleele ştiinţifice de excelenţă din Romānia

21 August 2017



• Dr. Gina Adam s-a întors din SUA pentru a face performanţă în cadrul IMT Bucureşti

În interviul anterior am descoperit în dr. Sorin Cristoloveanu omul de ştiinţă ajuns la maturitate şi recunoaştere deplină, care nu încetează să-şi depăşească limitele şi să exploreze noi frontiere ale cunoaşterii. În articolul prezent avem ocazia de a cunoaşte unul dintre reprezentanţii noii generaţii de cercetători valoroşi în micro şi nanotehnologii. Aflată la început de drum, la numai 29 de ani, dr. Gina Adam, cercetător în cadrul IMT Bucureşti, a parcurs deja un traseu remarcabil la nivelul ascensiunii şi afirmării profesionale. Este coatorul unui articol publicat în Nature, în 2015, şi câştigătoarea, de-a lungul timpului, mai multor burse prestigioase, precum bursa Fulbright Science & Technology (2010 – 2013) pentru studii doctorale şi bursa Marie Sklodowska Curie (2016 – 2018) pentru studii postdoctorale. După finalizarea doctoratului în SUA, dr. Gina Adam a găsit la IMT Bucureşti un spaţiu de cercetare potrivit şi un colectiv extrem de competitiv, în compania căruia încearcă să atingă rezultate ştiinţifice de excepţie.




Sunteţi absolventa Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), având specializarea în Electronică aplicată. Cât de competitivă consideraţi că este şcoala românească de electronică? Care sunt punctele forte ale învăţământului de profil din România? În ce măsură ce aţi învăţat în România v-a oferit un set de cunoştinţe şi de abilitaţi care v-au ajutat substanţial în desăvârşirea studiilor şi în consolidarea unei cariere în mediul internaţional?

Mă pot pronunţa în mod specific doar asupra Facultăţii de Inginerie în Limbi Străine, secţia de germană, specializarea electronică aplicată, pe care am absolvit-o în 2010. Această secţie colaborează cu universităţi şi profesori din Germania, astfel că de foarte multe ori materialul didactic este inspirat din cursuri de la universităţi germane. De exemplu, la cursul de circuite digitale, îmi amintesc că profesorul includea şi probleme similare cu cele date la examenul cursului de circuite digitale de la Universitatea din Darmstadt. Erau probleme mai dificile şi cei care le rezolvau corect erau foarte fericiţi că se pot compara cu studenţii de la Darmstadt. De asemenea, am avut parte şi de câteva cursuri bazate pe proiecte cu lucru în echipă, ceea ce mi-a dat încredere în mine când am ajuns în Statele Unite, unde multe cursuri aveau şi un proiect semestrial în echipă.
Nu sunt la curent cu progresele făcute în ultimii 7 ani legat de mediul academic din România, dar vă pot spune că am avut plăcerea să implic în proiectele mele la IMT Bucureşti doi studenţi de la UPB şi am rămas impresionată de pregătirea lor tehnică, dar mai ales de capacitatea lor de a învăţa lucruri noi foarte repede şi de a şti să caute soluţii.
Legat de punctele forte ale învăţământului de profil şi de cunoştinţele şi abilităţile dobândite în România, consider că m-a ajutat specializarea timpurie, deoarece am luat multe cursuri specializate încă din anii 1 şi 2 de facultate. De exemplu, îmi amintesc foarte bine cât de motivant a fost un curs de senzori şi tehnici de măsură pe care l-am făcut în anul 2 de facultate. În Statele Unite de obicei se fac mult mai puţine cursuri de specialitate în anii de început ai facultăţii şi câteodată studenţii se simt demotivaţi, pentru că nu simt că învaţă despre inginerie şi profilul pe care l-au ales.

Aţi urmat un doctorat în SUA, dar aţi ales să vă întoarceţi în Europa şi să începeţi o colaborare cu IMT Bucureşti. Ce argumente au stat la baza acestei decizii?
A fost o decizie bazată pe motive personale, dar am fost norocoasă să ajung la IMT Bucureşti, într-un mediu unde sunt stimulată profesional, îmi sunt apreciate cunoştinţele şi sunt implicată în proiecte interesante şi iniţiative de unde am foarte multe de învăţat. Sunt şi aptitudini pe care le pot deprinde la IMT, unde mi s-a dat autonomie foarte mare, pe care un postdoctorand la o universitate din Statele Unite poate nu le deprinde în mod normal: de exemplu, management ştiinţific şi financiar de proiecte, scriere de proiecte, selectare şi angajare de studenţi, implicare în decizii de achiziţii de echipamente, etc.

Cum a decurs experienţa reintegrării?
Pot spune că până acum am avut o experienţă ideală legată de reintegrare. Fiind în ultimul an la doctorat şi căutând oportunităţi în România, am găsit pe internet informaţii despre IMT Bucureşti şi despre grupul dr. Alexandru Müller. Deşi nu îl cunoşteam personal, m-am hotărât să îl contactez prin e-mail legat de o posibilă aplicaţie pentru bursa Marie Sklodowska Curie. Din fericire, domnul Müller mi-a răspuns pozitiv şi am scris împreună aplicaţia care a ieşit câştigătoare.
După aproape un an şi jumătate la IMT, consider că am avut o reintegrare foarte productivă, datorită sprijinului ştiinţific şi tehnic oferit de IMT şi implicării în alte domenii de cercetare şi activităţi.

De ce v-aţi orientat şi aţi preferat acest institut şi nu altă entitate românească de cercetare situată tot în zona de excelenţă? Ştiu că exista posibilitatea de a lucra şi cu IFIN-HH, în cadrul proiectului ELI-NP …
Pagina de internet a IMT Bucureşti mi-a oferit o perspectivă foarte clară asupra a ceea ce se poate realiza la acest institut şi de aceea am ales IMT. Am văzut rezultate experimentale clare şi o listă bogată de echipamente (aproape completă pentru nevoile proiectului meu, cu excepţia unui echipament pe care îl folosesc la EPFL, în Elveţia, printr-o colaborare). Mi-am dat seama că la IMT sunt cercetători cu recunoaştere internaţională, implicaţi în multe colaborări internaţionale de top. Aceşti cercetători sunt sprijiniţi de oameni care ştiu să utilizele echipamentele şi să întreţină o cameră albă. Intuiţia mi-a fost mai mult decât confirmată în momentul în care am venit la IMT şi am început să lucrez în grupul dr. Müller.

Vorbiţi-mi vă rog despre bursă Marie Curie. Care este ideea principală a proiectului, noutatea, ineditul său? În ce direcţie sunt orientate studiile pe care le veţi face?
Proiectul propune integrarea pentru prima dată a unui switch nanoelectromecanic ca selector pentru componentele de tip memristiv. Componentele de tip memristiv au captat atenţia cercetătorilor pentru că au o rezistenţă tunabilă electric, similară cu o sinapsă biologică. Creierul biologic are o densitate foarte mare de sinapse şi funcţionează corect datorită comportării neliniare a acestor sinapse. Din păcate, componentele de tip memristiv realizate până acum au de obicei o neliniaritate mică. Odată ce integrăm multe componentele de tip memristiv într-un circuit dens, acest circuit nu poate funcţiona dacă memristoarele nu au o neliniaritate suficient de mare. Switch-urile nanoelectromecanice au teoretic o neliniaritate ideală, aşa că dorim să fabricăm şi să testăm o matrice de memristoare integrate monolitic cu switch-uri nanoelectromecanice. Aceste matrici memristive pot fi folosite în implementarea unui circuit de multiplicare a unei matrici de valori – o operaţie fundamentală pentru orice circuit neuronal.

Care sunt atuurile IMT Bucureşti şi ale colectivului din care faceţi parte din perspectiva punerii în valoare a ideilor ştiinţifice, a împlinirii potenţialului propriu şi atingerii unor rezultate remarcabile în domeniul pe care îl studiaţi?
Un principal atu al IMT este capacitatea de a realiza cercetări experimentale avansate în nanotehnologie, îmbinând eficient aspecte de simulare, nanofabricare şi caracterizare. De asemenea, am remarcat implicarea constantă în proiecte naţionale şi europene. Consider că această familiarizare a personalului institului cu rigorile proiectelor de cercetare mi-a uşurat reintegrarea în mediul de cercetare românesc. De asemenea, am fost încântată să găsesc la nivelul întregului institut un mediu foarte colaborativ, cercetători interesaţi să-şi împărtăşească altora cunoştinţele şi abilităţile şi să îşi crească la rândul lor nivelul de expertiză. Un alt atu al IMT Bucureşti este diversitatea de echipamente, atât de fabricare, cât şi de caracterizare, care permite realizarea de fluxuri tehnologice pentru diverse aplicaţii. De asemenea, conducerea executivă şi departamentul administrativ m-au ajutat mult în managementul eficient al bursei Marie Sklodowska Curie şi ştiu că nu toţi bursieri au fost atât de norocoşi.
Legat de atuurile colectivului, am observat o atmosferă colaborativa şi o foarte mare deschidere faţă de colaborări internaţionale şi subiecte noi de cercetare. Grupul are tradiţie în participarea la multe proiecte internaţionale finanţate prin programele FP4-FP7 de către Comisia Europeană şi în publicarea de articole în jurnale ştiinţifice cu factor de impact mare. Nu numai că mi-au susţinut aplicaţia pentru bursa Marie Sklodowska Curie, dar, odată ajunsă la IMT, am fost implicată şi în alte activităţi de cercetare, facilitându-mi familiarizarea cu diverse arii de cercetare şi domenii, ceea ce sper că mă va ajuta în viitor la scrierea de proiecte interdisciplinare.

Cât de performantă credeţi că este cercetarea românească în micro şi nanotehnologii, având drept termen de comparaţie reperele internaţionale?

Cred că există nuclee de performanţă şi de competitivate demonstrate. În IMT Bucureşti sunt domenii de cercetare unde se face performanţă de nivel înalt şi se publică în jurnale ştiinţifice cu tradiţie internaţională, obţinându-se şi un număr de citări destul de numeroase. Pot vorbi despre grupul meu, nu sunt foarte familiară cu rezultatele obţinute de celelalte grupuri. Legat de performanţa echipamentelor, sunt cazuri unde, datorită experienţei cercetătorilor, se obţin rezultate care depăşesc limitele uzuale ale acestor echipamente. De exemplu, pe partea de nanolitografie s-a reuşit obţinerea de linii dense continue de 25 nanometri lăţime, ceea ce rivalizează şi chiar întrece rezultatele obţinute de alte centre europene care folosesc echipamente de scriere cu fascicul de electroni mult mai performante. Partea de caracterizare este de asemenea foarte performantă, mă refer la AFM, SEM, difracţie cu raze X, aici menţionând doar tehnicile de care eu personal am avut nevoie.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite