.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Stimulăm producţia de IT. Cānd vom stimula şi consumul?
14 companii româneşti de IT au participat recent, cu succes, la un târg în Statele Unite, parte a unui program organizat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat împreună cu Asociația pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor (ATIC). Această participare este un indicator bun pentru piaţa IT locală, unde producem aplicaţii multe, ieftine şi de calitate. Probabil, în 2017, vom exporta software şi servicii IT de peste 3.5 miliarde de euro. Drumul până aici a fost lung şi marcat de lupte crâncene pentru scutirea de impozit a programatorilor, de obţinerea unor facilităţi pentru firmele care înființează noi locuri de muncă etc. Visăm la un milion de developeri și la titlul de Silicon Valley european.
Ce facem însă cu piaţa locală? Ne dorim creşteri de productivitate, visăm la smart city şi ne zbatem pentru un învăţământ inteligent. Cum am putea ajunge acolo fără utilizarea intensă a tehnologiilor digitale? Statul încurajează companiile IT să producă mai mult, însă nu încurajează deloc restul companiilor să consume mai multă tehnologie din aria soluţiilor de business. Ar trebui să depăşim etapa imprimante, PC-uri, servere şi aplicaţii contabile, ca să trecem la CRM, Business Intelligence, e-Commerce, Marketing Automation. Există, ce-I drept, o lege a leasingului de software, unele programe europene pentru achiziţii IT (spre exemplu Programul operaţional regional 2014 -2020, axa prioritară II, dar pentru care valoarea eligibilă a cheltuielilor nu depăşea 45-55%), Start-up Nation, etc. Nu există însă un efort concentrat, cu efecte reale, măsurabile. Din păcate, tehnologia este subutilizată atât în mediul privat, cât şi în cel public. În unele ţări europene, digitalizarea extinsă a serviciilor publice a obligat oarecum mediul privat să ţină pasul. România este însă foarte departe de acest scenariu. Banalul Certificat Constatator, pe care sute de firme îl ridică zilnic pe hârtie de la Registrul Comerţului pentru a-l depune ulterior la o altă instituție a statului, este cea mai relevantă dovadă.
Romania are nevoie de o „subvenţie pentru digitalizare”, care să stimuleze investiţiile în IT şi să crească pe termen lung nivelul general de competitivitate al economiei. Statul are la dispoziţie pârghii multiple, de la subvenţii directe până la crearea unor campanii naţionale de conştientizare a importanței tehnologiei, a unor platforme care să faciliteze schimbul de informaţii între beneficiari şi furnizori, a unor colecţii publice de referinţe, a unei strategii naţionale de accelerare a utilizării tehnologiei în diverse domenii de activitate. De asemenea, învăţământul superior de business ar trebui implicat mai intens în derularea unor cursuri de înţelegere a beneficiilor şi utilizării uneltelor informatice. Mă întreb ce indicatori ar trebui să ajungă pe masa guvernului, astfel încât unii decidenţi să înţeleagă că nu putem stimula industria IT doar ca să facem export de inteligență. Altfel, există toate premizele repetării unei povești din industria de pielărie și încălțăminte: producem Prada si Gucci, dar umblăm în opinci și în cizme de cauciuc.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
