Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Universitatea Româno-Americană, driver puternic al internaționalizării învățământului superior

27 Septembrie 2017



Universitatea Româno-Americană (RAU) a fost una dintre universitățile implicate, în mod activ, în organizarea şi reuşita participării României - sub egida Consiliului Național al Rectorilor (CNR) - la Conferința și Expoziția Anuală a Asociației Europene pentru Educație Internațională (EAIE) de la Sevilia şi totodată una dintre instituţiile de învăţământ superior din ţara noastră care are o strategie de internaţionalizare consistentă şi instrumente diverse de materializare, aflându-se în prima linie a acestui proces de evoluţie a sistemului nostru educaţional. O analiză a acestul capital valoros a fost posibilă pe parcursul dialogului purtat cu prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ, rectorul RAU şi vicepreşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR).

Care sunt câştigurile participării in corpore a universităţilor româneşti la Conferinţa EAIE?
Până acum universităţile din România participau individual la astfel de evenimente. Era o frustrare pe care atât RAU, cât şi alte universităţi din ţară au avut-o de-a lungul timpului. Când mergi la un eveniment la care sunt minim 5.000 - 10.000 de participanţi, cu un stand de câţiva m², nu te vede nimeni, eşti o picătură într-un ocean şi este o destul de mare diferenţă, între universitățile din țări precum România și universități precum Cambridge sau Oxford, care sunt un branduri universitare universal recunoscute, și care își pot permite să participe cu succes și singure (în afara standului national – Study in UK). Este evident, în opinia mea, că pentru fiecare universitate din România, în această etapă, este mai bine să fie sub umbrela unui concept mai larg, într-un pavilion Study in Romania, prin care se identifică repede spațiul geografic, țara care face oferta de studii. Unde mă duc? În Europa (de Est)! În România! Este modelul pe care îl folosesc cu succes atât țările din zonă, respectiv Ungaria, Polonia, Cehia, dar și țări mult mai dezvoltate, precum Japonia sau Coreea de Sud.

Toate universitățile participante au fost de acord că este un mare câştig faptul că România a reuşit pentru prima dată să se prezinte unitar. Am avut astfel avantajul complementarităţii de ofertă academică, prin existenţa unui grup comprehensive, care a acoperit marea majoritate a domeniilor de studii. De asemenea, ne-am implicat în multe dintre cursurile şi trainingurile oferite. Am fost interesați şi activi să încheiem parteneriate cu alte universități, pe diverse domenii şi componente, care au acoperit inclusiv activități de cercetare, inovare sau transfer tehnologic. Important de precizat este faptul că EAIE nu este un târg de recrutare de studenți, ci o întrunire a universităților care își doresc să aibă un nivel de internaționalizare ridicat şi să învețe cum să creeze parteneriate, networking şi programe competitive de studii, făcând schimb de experienţă şi de bune practici.

Revenind la principalele câştiguri, am demonstrat la târgul de la Sevilia că suntem capabili să funcţionăm împreună ca o echipă. Participând 21 de universități şi având la dispoziţie doar 7 mese, nu aveau cum să fie prezente toate instituțiile, în același timp, la standul României. Dar am reuşit să facem un program prin care fiecare universitate a beneficiat de două intervale orare, în două zile diferite, în care a putut invita partenerii pentru discutii, la standul Romaniei. În restul timpului, fiecare universitate a avut întalniri la standurile partenerilor sau a participat la trainingurile și conferințele oferite de organizatori. Un plus a fost şi faptul că am reușit să semănăm și noi cu marea majoritate a celorlalte țări, modul de prezentare al standului României fiind la acelaşi nivel cu al ţărilor din Europa sau de pe alte continente, care participau de mulţi ani la acest eveniment.

Cred că s-a sudat o echipă şi dacă reușim măcar un an să ducem proiectul împreună mai departe, se va intra într-o rutină și va fi o obișnuință să avem Study in Romania, într-o geometrie variabilă, cu un număr mai mare sau mai mic de universități, la marea majoritate a târgurilor educaţionale internaționale. Vom învăţa să optimizăm şi costurile, mult mai mari dacă mergi individual, mult mai mici dacă faci parte dintr-un grup. La un moment dat se va găsi, probabil, și o formulă prin care Ministerul Educaţiei să poată finanța sau cofinanța o parte din aceste acțiuni, dacă va considera ca fiind de interes strategic, sistemic, derularea acestui proiect.

Posteveniment, cum încercaţi să maximizaţi beneficiile acţiunii CNR la târgul de la Sevilia? Ce acţiuni complementare aveţi în vedere?
Universităţile din cadrul CNR se vor întâlni, în curând, pentru a discuta despre ce pot îmbunătăţi la nivelul participării la următoarea ediţie EAIE şi la viitoarele evenimente la care universitățile din România vor merge împreună. Speranța nostră ar fi ca în 2018 să avem cel puțin 10 evenimente la care să participăm împreună, într-un număr variabil. Pentru început vom fi prezenţi în octombrie în Georgia, la un târg de recrutare de studenţi. Obiectivul principal este de a face cunoscut conceptul, brand-ul de Study in Romania, într-un context favorabil: există dorinţa universităţilor din interiorului CNR de a fi împreună pe această zonă de acţiune şi există un instrument suport foarte bun, portalul www.studyinromania.gov.ro, pus la punct de UEFISCDI şi prof. Adrian Curaj, unde majoritatea universităţilor se prezintă, cu domeniile pe care le acoperă şi cu programelor de studii pe care le au disponibile. Indiferent de numărul universităţilor care vor participa la un eveniment, ne dorim să aducem un plus de informare pentru întreg sistemul de învăţământ românesc, dar și pentru România, ca țară.

Cum decurge procesul de internaţionalizare în cadrul Universităţii Româno-Americane? Câţi studenţi străini reuşiţi să atrageţi, cum aţi dezvoltat oferta de programe?
În cadrul RAU, aproximativ 10 % din totalul celor 3000 de studenți sunt străini și vin cam din 42 de țări, din Europa, Africa, America de Nord şi Orientul Mijlociu.
Universitatea noastră a lansat în 2011 primele programe de studii de licență cu predare 100% în engleză. A fost vorba la acea vreme despre International Business și Computer Science for Economics. Începând cu 2014, am adăugat și programe de masterat, International Business & Entrepreneurship şi Computer Science for Business. În același context, am mai creat împreună cu Universitatea din Siena un program de masterat de Finance cu dublă diplomă, program la care un an se studiază la București și un an la Siena. Am adăugat treptat un program pe zona de marketing, Strategic Marketing, iar în acest an universitar am obținut acreditarea pentru alte două nou programe: Business Management in Tourism & Aviation și International Economic Relations & Economic Diplomacy, ultimul dintre aceste adresându-se preponderant celor care au de gând să lucreze în zonă diplomatică, respectiv celor care doresc să facă parte din rețeaua de atașați comerciali de pe lângă fiecare ambasadă a României.

Cum gândiţi strategia de internaţionalizare şi îmbunătăţirea sa continuă?
Participarea la proiectul „Internaţionalizare, echitate și management universitar pentru un învăţământ superior de calitate” (IEMU), implementat de UEFISCDI în perioada aprilie 2014 – septembrie 2015, ne-a ajutat să articulăm mai bine strategia proprie de internaționalizare şi a adus un plus de valoare modului în care gândisem această componentă.
Ultima variantă de strategie a RAU pe parte de internaţionalizare a fost adaptată în 2015 şi, de atunci, este ajustată în fiecare an. Ne-am propus să creștem în fiecare an procentul studenților străini. După 2022, ne propunem să avem între 15% și 20 % studenți străini, fără ca numărul total de studenţi să scadă pe parcursul anilor care vor trece. Pentru a atinge acest obiectiv, în fiecare an am adăugat ceva nou la oferta noastră educațională.
Pe de altă parte, din 2012 ne-am propus și am reușit deja ca în decurs de 3-4 ani să asigurăm un număr de mobilități pentru colegi cel puțin egal cu numărul angajaților. Pentru a putea crea aici un bun mediu internațional, trebuie să avem cât mai mulți dintre angajați familiarizaţi cu bunele practici ale universităţilor din străinătate, cu modul de lucru cu grupe de studenți ce provin din țări, culturi şi religii diferite. Toți cei care predau studii în limba engleză au fost măcar o dată într-un astfel de schimb de experiență.
În paralel, odată cu apariţia Erasmus+ ne-am extins semnificativ, în ultimii ani, parteneriatele încheiate cu universități din afara Europei. Putând să finanțăm mobilități și în afara Uniunii Europene, am reușit să încheiem câteva parteneriate foarte bune cu universități de top din Japonia și din Coreea de Sud. Totodata, am extins și parteneriatele deja existente cu universitățile americane. Am reușit în fiecare an să asigurăm o creștere a numărului de studenți care pleacă în mobilități, nu numai prin Erasmus, ci și din resurse proprii, pe baza acordurilor bilaterale. Dacă discutăm în termeni financiari, în anumiți ani, RAU a atras de la ANPCDEFP („Agenția Erasmus”) între o treime și jumătate din fondurile alocate de aceasta pentru universitățile private.
În acelaşi timp, ne propunem și în continuare să creștem numărul programelor cu dublă diplomă. Probabil în următorii 5 ani o să adăugăm cel puțin 3 programe de studii cu dublă diplomă, de licență sau de masterat, la cele deja existente. Considerăm o prioritate încurajarea unor astfel de programe și pentru faptul că ne dorim ca un număr cât mai mare de studenți să beneficieze cel puţin de un semestru/an de experiență internațională. Îi maturizează în plan personal și îi ajută și profesional să înțeleagă cum se întâmplă lucrurile într-un alt context.
În plus, dorim să mai adăugăm câteva Școli de vară la cele pe care deja le organizăm în parteneriat cu universități din SUA, Europa sau din Asia. Venind două săptămâni într-o școală de vară, de toamnă sau de iarnă, acei studenţi au ocazia de a vedea ce înseamnă România. E o modalitate prin care am putea atrage destul de mulți studenți străini, mai ales din rândul celor care au obligativitatea de a urma un semestru în afara țării de origine a univeristății la care studiază.
Sintetizând, suntem printre universitățile din România care au vocație și interes pentru deschidere internațională și ne străduim să îmbunătăţim continuu acest proces.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite