Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Pot schimba parteneriatele universități-mediu economic imaginea sistemului CDI autohton?

27 Septembrie 2017



România are nevoie de 50 de ani pentru a putea ajunge la media Uniunii Europene din punct de vedere al nivelului de inovare. Un diagnostic sumbru, însă ceva speranțe de însănătoșire se întrezăresc dinspre sistemul de învățământ superior.

Sentința de 50 de ani a fost pronunțată de către decanul Facultății de Inginerie Mecanică și Mecatronică, profesor dr. ing. Mariana-Florentina Ștefănescu, în deschiderea workshop-ului dedicat parteneriatelor dintre universități și mediul privat, găzduit în cadrul IEAS 2017. Verdictul dur, dar realist, a fost susținut cu date extrase din Summary Innovation Index, care arată că 83% dintre companiile autohtone au un caracter non-inovativ, și European Innovation Scoreboard 2017, conform căruia România se încadrează la categoria „Modest Innovator“.
„Suntem conștienți de faptul că finanțarea publică a învățământului superior este limitată de puterea economică a statului. Dar și de faptul că, implicit, calitatea actului universitar este dependentă de investiția specifică“, a subliniat profesorul Ștefănescu. Totodată a precizat că, în pofida procentului de 83%, principala soluție pe care universitățile o au la dispoziție rămâne atragerea resurselor financiare din mediul economic. Ipoteză de lucru confirmată de două inițiative concretizate deja în cadrul facultății.



Clean Tech, proiect cu acoperire extinsă
Primul exemplu prezentat a fost Proiectul „Tehnologii curate de procesare și/sau valorificare materiale cu potențial combustibil - Clean Tech“, selectat în cadrul Acțiunii 1.2.3. Parteneriate pentru transfer de cunoștințe (POR 2014-2020, Axa prioritară 1-CDI).
Profesor dr. ing. Alexandru Dobrovicescu, directorul Școlii Doctorale și coordonatorul Clean Tech, a prezentat obiectivele specifice urmărite de proiect:
• Implementarea proceselor tehnologice curate de valorificare energetică directă sau prin prelucrarea materialelor reziduale cu potențial energetic;
• Integrarea tehnologiilor de reducere, tratare și epurare a fluxurilor conexe în procesele de valorificare energetică;
• Integrarea strategiilor de management durabil al deșeurilor și resurselor naturale în procedurile de stabilire impreună cu mediul economic a tehnologiilor de prelucrare/valorificare pentru cazuri specifice.
„Suntem în fața unei alegeri care nu are alternative: ori renunțăm la standardul nostru de viață extrem de înaintat, pentru a diminua consumul de resurse, ori continuăm să evoluăm în ritm alert, construind însă mai inteligent și mai eficient, astfel încă să obținem mai mult din aceleași resurse și să poluam mai puțin“, a explicat profesorul Dobrovicescu, care și-a declarat dorința de a extinde numărul partenerilor din mediul privat implicați în acest proiect de cercetare.

Un parteneriat win-win
Al doilea exemplu de parteneriat public-privat a fost inițiativa subsidiarei locale a grupului multinațional AKKA Technologies (21 de centre de excelentă în întreaga lume și lider european pe segmentul de mobilitate) de a dezvolta o relație de colaborare cu Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică.
„Cunoaștem foarte bine oferta facultății și am identificat cursurile pe care dorim să le îmbunătățim și adapta nevoilor reale ale industriei, sincronizând astfel nevoile mediului de afaceri cu programele de formare și pregătire din cadrul universității. Vom începe din această toamnă cu un laborator de formare în design asistat de calculator, împreună cu partenerii de la Renault Technologie Roumanie. După care ne vom extinde și către alte domenii de inginerie pe care dorim să le abordăm, astfel încât să acoperim de la cursuri generale de motoare și ingineria vehiculului, până la cursuri specifice de acustică, zgomot și vibrații“, a explicat Dorin Soare, director operațiuni la AKKA Romserv și fost absolvent al Facultății de Inginerie Mecanică și Mecatronică.
Este adevărat, cu doar două astfel de inițiative nu se face primăvară în sistemul CDI din România. Însă, dacă se valorifică potențialul de replicare al acestor exemple, există speranțe ca sentința de 50 de ani să fie redusă.

Cel mai căutat produs la export
„Produsul sistemului de învățământ superior din România este unul dintre cele mai căutate la export. Școala românească are performanțe și o demonstrează tinerii pe care îi pregătim și care sunt apreciați peste hotare. Spun acest lucru cu tristețe și cred că trebuie să găsim cât mai rapid soluții care să-i determine pe acești tineri să își găsească un loc de muncă în România, bine remunerat și care să le permită să își dezvolte creativitatea“.
Profesor dr. ing. Ecaterina Andronescu, președintele Senatului UPB



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite