Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Open Science în Tehnologie Cloud

27 Septembrie 2017



Transferul „pasiv” de cunoștințe se bazează pe divulgarea rezultatelor cercetării (altele decât cercetarea exploatabilă prin intermediul brevetelor și a altor drepturi de proprietate intelectuală), în scopul reproducerii, validării independente și reutilizării lor de către beneficiarii din mediul academic, respectiv neacademic, fără a viza în mod explicit anumiți utilizatori. Instrumentele de valorificare de tip „comercial”/clasic includ mijloace standard de diseminare publică a cunoștințelor științifice (articole, publicații on-line, buletine informative. etc). Totuși, este necesară o transparență suplimentară a rezultatelor cercetării, care poate fi realizată prin accesul la cunoaștere de tip „open science”, precum și prin dezvoltarea unor medii virtuale de cercetare, în speță un transfer „activ” al cunoștințelor, prin practici de tip „open access”, pe bază de reguli bine stabilite. În ultimul deceniu, politicile de tip „open access” au fost adoptate pe scară largă de către universități, organizații și infrastructuri majore de cercetare din Europa și din întreaga lume.

OSTEC - un demers autohton
În contextul transferului „activ” al cunoștințelor, OSTEC (acronimul pentru Open Science în TEhnologie Cloud) reprezintă un demers românesc pentru realizarea unui mediu IT deschis pentru comunitatea științifică, pentru a stoca și reutiliza date și rezultate științifice. În fapt, OSTEC propune implementarea tehnologiei de acces deschis la date și servicii științifice, făcând posibil schimbul continuu de date fără granițe, precum și între instituții, pentru abordări interdisciplinare în cercetarea de tip fundamental și aplicativ.
Astfel, utilizând o infrastructură cloud, OSTEC va operaționaliza un depozit pentru datele de cercetare din țara noastră și o platformă cu servicii cloud pentru stocare, schimb, management, utilizare și re-utilizare date și interoperabilitate cu alte baze de date. Totodată, OSTEC va exemplifica pe un pilot demonstrator funcționarea componentelor sale, utilizând un portofoliu de servicii pre-definite, oferite comunității știintifice.
În final se urmărește dezvoltarea unor standarde și a unui cadru stimulativ, care să asigure la nivelul comunității științifice din țara noastră, cât și la nivelul altor părți interesate, motivația pentru a dezvolta capabilități necesare operaționalizării platformei open science în tehnologie cloud din România și interconectarii sale la European Open Science Cloud.

Motivație și context Open Science în Tehnologie Cloud
Posibilitățile oferite de tehnologiile cloud și autonomia/libertatea tot mai mare de alegere pe care le-a adus-o utilizatorilor individuali s-a manifestat semnificativ în ultimii patru ani. Acum a devenit o problemă pentru utilizatori să decidă nu numai ce alte aplicații le utilizează, dar și să-și asigure conexiunea on-line oriunde și oricând.
Sistemul cunoașterii științifice este orientat spre o supra-saturare a bazelor de date (date în exces), iar comunicarea științifică, metodologiile de gestionare a datelor și programele de formare profesională în domeniul accesului la cunoaștere nu se adaptează destul de repede.
În acest sens, la nivel european, European Open Science Cloud (EOSC- https://eoscpilot.eu/) își propune să accelereze și să sprijine tranziția actuală către sisteme de tip Open Science și de inovare deschisă pe piața unică digitală. Se urmărește accesul partajat și securizat la servicii și sisteme de utilizare/reutilizare a datelor științifice interdisciplinare, fără bariere sociale și granițe geografice. EOSC reprezintă un „mediu” federalizat pentru partajarea și reutilizarea datelor științifice, pe baza elementelor existente și emergente din statele membre, cu reguli de guvernanță internațională și un grad mare de libertate în ceea ce privește practica de punere în aplicare. Acesta include expertiza umană necesară, resursele, standardele, cele mai bune practici, precum și infrastructurile tehnice care stau la baza acestora, în speță tehnologiile cloud.
Principalele provocări și elemente de noutate care stau la baza dezvoltării EOSC și pe care demersul OSTEC le va lua în considerare sunt:
• Provocarea tehnică majoră este asociată cu complexitatea procedurilor de analiză a datelor, mai degrabă decât dimensiunea datelor în sine;
• Există un deficit alarmant de experți în domeniul gestionării datelor atât la nivel global, cât și în Uniunea Europeană, respectiv în țara noastră;
• Lipsa expertizei de bază în domeniul gestiunii controlate a datelor a creat o prăpastie între furnizorii de e-infrastructuri și specialiștii/cercetătorii din domeniile științifice;
• În pofida succesului Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI - http://www.esfri.eu/), respectiv creării ERRIS (https://erris.gov.ro/index.php?), fragmentarea dintre diferite domenii de cercetare încă produce soluții repetitive și izolate;
• Ciclurile de finanțare scurte și dispersate ale activităților de cercetare și din domeniul e-infrastructurilor nu sunt adecvate pentru scopul utilizării eficiente a datelor științifice globale;
• EOSC sau orice alt sistem open science prin tehnologie cloud, inclusiv cel care se va crea prin demersul OSTEC, va asigura interoperabilitatea cu Internetul datelor și al serviciilor FAIR și va fi accesibil infrastructurilor moderne pentru cercetare și inovare.

Indicatori de rezultat și analiza de impact a demersului OSTEC
Sistemul de indicatori de rezultat, implicit rezultatele care vor fi obținute prin demersul OSTEC, vizează obligatoriu articole științifice publicate în reviste cotate WOS cu factor de impact și în volumele unor conferințe internaționale de prestigiu, premize esențiale pentru dezvoltarea unor tehnologii specifice open science cloud, de tipul EOSC (https://ec.europa.eu/research/openscience/index.cfm?pg=open-science-cloud).
O componentă importantă a inovării în domeniul vizat de OSTEC este brevetarea tehnologiilor asociate și valorificarea lor prin licențiere către firme existente sau prin înființarea de firme spin-off/start-up. Workshop-urile organizate, cu participarea părților interesate (autorități publice din domeniile CDI/economie/mediul de afaceri, organizații de cercetare publice și private, reprezentanți ai mediului socio-economic), sunt ocazii deosebite pentru atragerea acestora în procesul de transfer al rezultatelor CDI către mediul socio-economic, prin instrumente specifice de tip open science/access/innovation.
Sistemul de indicatori de rezultat, implicit rezultatele ce vor fi obținute prin demersul OSTEC, respectă criteriile RACER (https://www.sei-international.org/mediamanager/documents/Projects/Future/EIPOT/EIPOT-RACER-evaluation-framework-final-07Oct08.pdf), care reprezintă un cadru conceptual de specialitate din domeniul CDI:
• Relevanță - adică strâns legat de obiectivele care trebuie atinse;
• Acceptanță - de ex. de către personalul de specialitate și de către părțile interesate, fiind deja utilizați sau testați prin alte programe de lucru, sau au fost recomandați de către părțile interesate;
• Credibililate pentru non-experți, lipsit de ambiguitate și ușor de interpretat;
• Eficiență/ușor de monitorizat (de exemplu, colectarea datelor trebuie să fie posibilă la un cost redus);
• Robustețe - de ex. împotriva manipulării, care poate fi sporită prin adăugarea unei declarații privind corectitudinea și caracterul complet al datelor care trebuie furnizate.

Într-o schemă bloc a cauzalităților/relaționării între rezultate, indicatorii de rezultat, obiectivele specifice și impactul estimat, rezultatele estimate a fi obținute prin demersul OSTEC, respectă total sau parțial criteriile RACER. Tot în schema bloc a cauzalităților/relaționării între rezultate, indicatorii de rezultat, obiectivele specifice și impactul estimatse evidențiază trei canale de impact care sunt cele mai relevante pentru demersul OSTEC:
• Cunoștințe: tehnologice și netehnologice, explicite și tacite, care conduc la crearea de noi produse, servicii, procese sau standarde;
• Rețele și interacțiune profesională între actori din domenii științifice și sectoare economice diferite, respectiv la nivel național/internațional;
• Metodologii, instrumente, software și alte facilități utilizate în procesul de cercetare - dezvoltare - inovare.
Pe de altă parte, obiectivele și activitățile demersului OSTEC se concentrează pe următoarele trei canale de impact:
• Capitalul uman: noi angajați în activități CDI și abilitățile profesionale ale cercetătorilor, dezvoltatorilor, practicienilor și utilizatorilor finali;
• Infrastructuri de cercetare: facilități semnificative de cercetare –dezvoltare - inovare;
• Părți interesate, respectiv autorități publice din domeniile CDI/economie/mediul de afaceri, organizații de cercetare publice și private, reprezentanți ai mediului socio-economic.

Concluzii
Autoritățile publice, universitățile, instituțiile de cercetare și finanțatorii cercetării științifice sunt tot mai conștienți de importanța disponibilității informațiilor științifice prin accesul liber, neîngrădit și nediscriminatoriu. În Europa, au fost adoptate mai mult de 430 de politici publice privind accesul liber la cunoaștere și acestea au fost în principal implementate de către universități și instituții de cercetare.
În ansamblu, acest lucru semnifică acordul dintre factorii instituționali și factorii de decizie la nivel politic, inclusiv pe baza demersului OSTEC, care recunosc beneficiile accesului deschis la informația de tip științific, prin efecte de tipul:
► Creșterea vizibilității și accesibilității rezultatelor cercetării;
► Promovarea cercetării de tip universitar/academic;
► Promovarea transferului de cunoștințe și de tehnologie dinspre sectorul universitar către cel public, non-profit și către cel privat;
► Consolidarea potențialului inovator al universităților, al instituțiilor/organizațiilor de cercetare și al companiilor cu activitate intensă în domeniul cercetării;
► Dezvoltarea de noi colaborări și activități de cercetare interdisciplinară;
► Crearea unei societăți bazate pe cunoaștere; și
► Obținerea unor randamente sporite ale investițiilor în cercetarea finanțată din fonduri publice.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite