Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Inovarea – un pas înapoi

27 Septembrie 2017



Ca indicator al stării de reînnoire permanentă a unei societăţi, inovarea reprezintă un domeniu extrem de important. Alături de cercetare, inovarea înseamnă, de fapt, platforma de bază pentru progresul social. Datele prezentate în acest an arată o evoluţie departe de aşteptările pozitive dorite în special de politicieni.

Cercetarea anuală realizată de Consiliul Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi reunită sub denumirea consacrată de Carta Albă a IMM-urilor arată, pentru anul în curs, o involuţie din punct de vedere al inovării la nivelul IMM-urilor. Iar cel mai important rezultat din acest punct de vedere este acela că numărul de IMM-uri care declară că nu au niciun fel de preocupări privitoare la inovare a crescut cu peste 11% (de la 23,19% în 2015 la 24,58% în 2016).
Pentru firmele cu preocupări legate de inovare, rezultatele cercetării arată că eforturile de inovare desfăşurate de IMM-uri s-au axat cu precădere pe produse noi (39,47%), introducerea de tehnologii noi (24,58%), abordări manageriale şi de marketing noi (12,71%), modernizarea sistemului informatic (10,41%) şi pregătirea resurselor umane (10%). Ca structură, evoluţii pozitive faţă de 2015 au înregistrat toate zonele de acţiune în inovare, cu excepţia noilor abordări manageriale şi de marketing, unde evoluţia a fost negativă cu o pondere de aproape 50%.

Inovarea, dependentă de ramura de activitate
Una din cele mai interesante analize realizate este cea legată de ponderile sectoarelor inovative în funcţie de ramura de activitate a firmelor. Firmele care au indicat concentrarea eforturilor de inovare asupra realizării de produse noi s-au regăsit în cea mai mare măsură în sectorul de comerţ (48%), acesta fiind urmat de construcţii (47%) şi turism (42%). Rezultatul nu e deloc surprinzător, dat fiind faptul că aceste ramuri de activitate se numără printre cele mai concurenţiale de pe piaţă. Simultan, ponderea produselor noi în funcţie de dimensiunile companiilor a fost de 42% pentru întreprinderi mici, fapt care reflectă realitatea de pe piaţă, unde grosul firmelor care activează în ramurile de vârf este reprezentat de astfel de companii.
Din punct de vedere al introducerii de tehnologii noi, firmele din construcţii sunt campioane, cu o pondere de peste 52%, ele fiind urmate (firesc, s-ar putea spune) de firmele din industrie (32%). În acelaşi timp, firmele din turism au fost campioane la introducerea de noi abordări manageriale şi de marketing (pondere de 33%) ele surclasând, din acest punct de vedere, cu mult firmele din celelalte domenii de activitate. În fine, modernizarea sistemului informatic a reprezentat o preocupare de inovare relativ constantă pentru firmele din transporturi, servicii şi industrie (ponderi de 14%, 13% şi 13%). La polul opus, sistemele IT nu au reprezentat o prioritate pentru firmele din construcţii şi comerţ.
Astfel de rezultate se reflectă, firesc, în rezultatele financiare obţinute. Din acest punct de vedere, cercetarea arată că firmele care au obţinut rezultate mult mai bune presupun procente crescute ale entităţilor care pun accent pe noile tehnologii (42%), noile abordări manageriale şi de marketing (27%) şi modernizarea sistemului informatic (27%). Rezultate ceva mai slabe au înregistrat IMM-urile care au pus accent pe lansarea de produse noi (44%), însă un asemenea rezultat este de aşteptat, dată fiind curba îndelungată tipică de generare profituri caracteristică produselor noi.
Însă poate cel mai important rezultat al acestei secţiuni este acela al corelării rezultatelor negative obţinute de firme cu lipsa de interes şi de implicare în activitatea de inovare. Practic, aproape 63% din firmele care nu au investit în activităţi de inovare au obţinut în 2016 rezultate mult mai slabe prin comparaţie cu 2015. Alte 28% au obţinut rezultate mai slabe şi doar 24% au declarat obţinerea de rezultate mai bune sau mult mai bune!



Investiţiile în inovare, tot mai deficitare
Conform cercetării realizate, peste 38% din IMM-uri nu au alocat resurse pentru activităţile de inovare. Restul de 62% din firme au dedicat inovării cel puţin 0,1% din totalul investiţiilor. Ele sunt grupate astfel: 25% din firme au alocat între 0,1 şi 5% din investiţii inovării, 17% au alocat între 5,1 şi 10% din investiţii, 10% au alocat între 10,1% şi 20% din investiţii, puţin peste 7% au alocat între 20,1 şi 50% din investiţii zonei de inovare, iar aproape 2% din firme au alocat între 50,1% şi 75% din investiţii acestui efort.
Aici trebuie menţionat, conform cercetării, că s-a înregistrat o uşoară evoluţie negativă faţă de anul 2015 la nivel de ansamblu, concretizată în creşterea cu 4% a ponderii IMM-urilor care nu au alocat resurse pentru inovare şi cu 4% a celor care au alocat o parte mică a fondurilor de investiţii, concomitent cu o scădere de 3% a ponderii celor care au direcţionat între 20 şi 50% din totalul investiţiilor pentru realizarea de produse, servicii sau procese cu caracter inovator.
Obţinerea de venituri din aceste investiţii în inovare reprezintă o cu totul altă poveste. Conform cercetării, aproape 40% din IMM-uri nu au obţinut venituri din valorificarea produselor şi serviciilor noi. La capătul opus, aproape 2% din organizaţiile intervievate au declarat că peste 75% din cifra lor curentă de afaceri provine din servicii noi sau reînnoite. La fel ca în cazul precedent, evoluţia din punct de vedere al veniturilor realizate în urma proceselor de inovare este uşor negativă, în sensul în care în 2016, faţă de 2015, a crescut cu aproape 5% ponderea IMM-urilor care nu au obţinut venituri din valorificarea produselor şi serviciilor noi.

Cum se realizează inovarea
Principalele modalităţi de realizare a inovării în cadrul IMM-urilor sunt reprezentate de preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (procent de peste 38%), adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (procent de peste 33%), derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (un procent destul de încurajator de aproape 22%) şi cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (procent de peste 6%).
Faţă de 2015, cercetarea efectuată de CNIPMMR remarcă o creştere cu aproape 16% a ponderii opţiunilor reprezentate de preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii şi o creştere cu aproape 2% în ceea ce priveşte cooperarea cu alte entităţi în domeniul cercetării-dezvoltării. În acelaşi timp, cercetarea reliefează o reducere cu peste 5% a gradului de adaptare şi modificare a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii şi o reducere cu peste 12% a derulării individuale a activităţilor de cercetare-dezvoltare ca modalităţi de realizare a inovării, ceea ce reprezintă un veritabil semnal de alarmă privind viitorul acestui subsector pentru economia românească.
Şi pentru că realizarea inovării este indisolubil legată de finanţare, cercetarea arată că principalele surse de finanţare a investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare din cadrul IMM-urilor sunt reprezentate de sursele proprii (67%) şi împrumuturile şi creditele bancare (20%). Abia după aceea vin fondurile provenite de la Uniunea Europeană (aproape 5%) – o boală ce tinde să devină cronică pentru ansamblul societăţii româneşti – şi fondurile de la autorităţile publice centrale şi locale (sub 2,5%). Prin comparaţie cu 2015, cercetarea reliefează diminuarea intensităţii utilizării surselor proprii de finanţare (scădere de peste 9%), a fondurilor provenite de la Uniunea Europeană (scădere de 0,2%) şi a altor surse de finanţare (scădere de 0,7%), dar şi creşterea ponderii împrumuturilor şi creditelor bancare (creştere de 3,5%) şi a fondurilor provenite de la autorităţile centrale şi locale (creştere de peste 1%). Iar cu recentele anunţuri ale Guvernului legate de programele de finanţare, acest ultim procent este foarte posibil să crească pentru anul în curs şi pentru cei care vin, în detrimentul mai ales al atragerii de fonduri europene nerambursabile.

Durata proiectelor de cercetare-dezvoltare
Repartiţia rezultatelor cercetării privind aprecierea IMM-urilor legată de perioada optimă de derulare a unui proiect de cercetare-dezvoltare arată în felul următor: aproape 36% din IMM-uri consideră că astfel de proiecte nu trebuie să se întindă pe perioade mai mari de 6 luni, 22% susţin faptul că durata trebuie să se situeze între 6 luni şi 1 an, aproape 21% susţin ideea unor proiecte între 1 şi 2 ani, aproape 19% cred că durata optimă este între 3 şi 5 ani, iar puţin peste 3% din organizaţii consideră că durata poate depăşi 5 ani. Prin comparaţie cu 2015, autorii cercetării evidenţiază mai ales creşterea cu peste 5% a ponderii firmelor care consideră că durata optimă a unor astfel de proiecte trebuie să fie cuprinsă între 6 luni şi 1 an, fapt care indică în mod clar o reorientare a activităţilor de cercetare-dezvoltare către proiecte care urmăresc obţinerea rapidă de venituri.
Orientarea către rezultate rapide este şi mai mult evidenţiată de răspunsurile legate de durata optimă de recuperare a investiţiilor efectuate în cercetare-dezvoltare şi inovare. Aproape 25% din respondenţi consideră că astfel de investiţii trebuie recuperate în maxim 6 luni. Aproape 60% consideră că termenul poate fi mai mare de 1 an, circa 10% consideră că termenul poate ajunge la 5 ani şi doar aproximativ 2% consideră că termenul de recuperare poate ajunge la 10 ani şi peste.
Nu în ultimul rând, ca bariere în calea derulării activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, IMM-urile au indicat următoarele elemente: costul ridicat al activităţilor de cercetare-dezvoltare (48%), incertitudinea privind cererea pentru produse inovatoare (33%), insuficienţa fondurilor proprii (31%), lipsa unor previziuni pe termen mediu şi lung privind evoluţia sectoarelor de activitate (17%), lipsa unor scheme publice de finanţare/co-finanţare a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (17%), lipsa unor resurse umane adecvate (15%), dificultatea de găsire a unor parteneri în vederea cooperării (12%), accesul dificil la informaţii relevante privind pieţele potenţiale, precum şi accesul dificil la informaţii relevante legate de noile tehnologii.



Tags: IMM, inovare

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite