Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Ţara mea

27 Septembrie 2017



Am discutat recent cu trezorierul asociaţiei europene a geodezilor şi geometrilor, un german, despre modul în care se desfăşoară activitatea de cadastru în Germania şi despre modul în care influenţează tehnologia această activitate. Cu părul alb şi marcat de riduri profunde pe chip în urma muncii îndelungate depuse şi a expertizei acumulate, omul respectiv mi-a subliniat importanţa pe care o au oamenii în cadrul activităţii de cadastru şi de amenajare a teritoriului din Germania.

„Tehnologia este importantă, dar nu este un panaceu“, îmi spunea el. „Ba chiar este o frână în lipsa oamenilor pregătiţi care să o folosească. Iar din acest punct de vedere, al oamenilor, Germania este o ţară care suferă, deoarece are sisteme bine puse la punct, dar oamenii, mai ales cei tineri, evită să îşi mai dedice ani îndelungaţi din viaţă specializării într-un domeniu tehnic, preferând meserii mai profitabile şi mult mai atractive din punct de vedere social“.

Îmi vine greu să fac un exerciţiu mental şi să îmi imaginez o ţară unde lucrurile au ajuns atât de departe încât problema fundamentală a momentului o constituie faptul că tinerii nu mai sunt atraşi în număr mare de o meserie tradiţională şi preferă să îşi găsească un alt scop în viaţă. Şi asta deoarece sistemele funcţionează atât de bine, încât acestor tineri le vine uşor să viseze la altceva pentru viaţa lor.

Merg însă cu exerciţiul mental mai departe şi îmi imaginez o ţară cu zone mirifice unde natura a clădit adevărate temple ale frumosului şi maiestuozităţii... dar numai în parcurile naturale protejate. Şi asta deoarece restul spaţiului e ocupat de betoane, clădiri dure din cărămidă şi oţel, grătare de mici şi mult, mult fum toxic.

O ţară în care un ministru al mediului, odinioară apelat prieteneşte de un fost prim-ministru cu duiosul „Fă, Doina" semnează un ordin de ucidere a unui număr impresionant de urşi, vietăţi ale naturii lipsite de spirit malefic, doar pentru satisfacerea poftelor nesăţioase de trofee ale unor vânători sfertodocţi, lipsiţi de orice respect pentru ceea ce înseamnă natură.

O ţară în care un ministru al educaţiei, alintat amical de populaţie cu termenul de „Genunche“, vine la început de an şcolar cu adunături de texte pe post de îndrumar educaţional pentru copii în lipsa unor manuale şcolare adecvate, şi interzice folosirea de instrumente alternative, numind toate acestea o măsură de stimulare a educaţiei.

O ţară în care un ministru de finanţe lansează un program numit Split TVA de ucidere a oricărei urme de spirit antreprenorial doar din dorinţa servilă de a îndeplini ordinul şefului de partid de a aduce mai mulţi bani la buget. Un ministru care recidivează şi anunţă impunerea creşterii salariilor brute în mediul privat prin lege, sfidând astfel orice prevederi constituţionale, sub pretextul că zona fiscală reprezintă „apanajul exclusiv“ al statului.

O ţară în care un ministru al muncii se decide, după luni întregi de bălmăjire a singurei legi de care trebuie să se ocupe, legea salarizării unitare, să emită instrucţiuni pentru firmele private de completare a tot felul de documente inutile legate de timpii de lucru ai salariaţilor, doar pentru a oferi inspectorilor teritoriali de muncă instrumente de a da amenzi usturătoare. Şi ordinul ca aceştia să aducă bani mulţi la bugetul de stat, aflat în suferinţă acută din pricina incompetenţei guvernamentale.

O ţară în care primarul principalului oraş, Capitala, se ocupă cu sârg doar de organizarea unor spectacole mamut, plătite din banii contribuabililor, refuzând, în acelaşi timp, cu obstinaţie, să rezolve probleme care ajung să ţină de supravieţuirea locuitorilor, cum ar fi poluarea, lipsa parcărilor, traficul sufocant, lipsa unor sisteme moderne IT de management urban, şi aşa mai departe.

O ţară în care tinerii care încă mai au dorinţă de instruire şi de realizare în viaţă visează la realizarea aspiraţiilor personale pe alte meleaguri, deoarece cele natale nu le mai pot oferi nimic din ce îşi doresc în afara unui sentiment de teamă pentru ziua de mâine.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite