.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Quo vadis AI?
La începutul lunii octombrie, o echipă de cercetători chinezi, sub coordonarea Academiei Chineze de Științe, a făcut publice rezultatele unui studiu comparativ asupra sistemelor de Inteligenţă Artificială. Demersul, ajuns la a doua ediţie, urmăreşte crearea unui model comun de evaluare pentru Inteligenţa Artificială şi cea Umană, din perspectiva unei procesări complexe a informaţiilor. Un obiectiv mai îndepărtat este şi evaluarea unei potenţiale ameninţări pe care Inteligenţa Artificială o reprezintă pentru specia umană.
Atenţia publică a fost atrasă cu precădere de două ştiri distribuite agresiv de presă globală: Google AI a înregistrat un IQ de 47.28, dublu faţă de Siri (Apple AI), însă Google AI nu a depăşit nivelul de inteligenţă al unui copil de şase ani, (IQ 55.5), fiind evident mult în urma unui adult de 18 ani (IQ 97). Ce a inclus această evaluare? Capacitatea de a obține date, informaţii și cunoștințe din mediul exterior (senzori, text, imagine etc); capacitatea de a procesa aceste informaţii și de a le transforma în cunoştinţe pe care sistemul să şi le însuşească; abilitatea de a dezvolta noi cunoştinţe şi de a crea noi informaţii pe baza celor acumulate; capacitatea de a livra informaţia către exterior, sub diverse forme (text, imagine, etc).
Pentru mulţi era previzibil că Inteligenţă Artificială, chiar dacă bate jucători de şah sau Go (Google Alpha GO a câştigat două din trei meciuri împotriva campionului chinez Ke Jie), la o evaluare complexă din perspectiva cunoașterii și nu doar a procesării informației este incă într-o etapă preliminară.
Totuşi, Inteligența Artificială arată un progres remarcabil, care ne aminteşte de Făt Frumos, care creştea într-o lună cât alţii într-un an. Deep Mind, maşina care stă la baza AlphaGO, a înregistrat un IQ de 26.5 în 2014 (47.28 în 2016), însă Google a cumpărat această tehnologie de la o companie britanică, în 2014. Mai mult, până acum, pentru jocul de GO, Deep Mind se alimenta cu informaţii din exterior, de la alţi jucători profesionişti, spre exemplu. Zilele trecute însă, Google a anuţat că Deep Mind a deprins abilitatea să se înveţe singur, într-un mod mai rapid şi mai eficient decât inginerii care l-au creat, dar mai ales să învețe alte sisteme bazate pe AI. Un alt pas interesant făcut de Google în aceste zile este lansarea unei serii de clip-uri video prin care sistemele bazate pe Inteligență Artificială şi algoritmi de Machine Learning pot învăţa modul în care oamenii interacţionează şi se comportă în lume. Denumită „inteligență socială vizuală” este o abordare digitală a modului în care ne creştem copiii, arătându-le lucrurile de lângă noi şi învăţându-i cum se numesc şi ce rol au. Sună interesant, nu? Mai ales pentru o linie de business începută în 2014. Prin urmare, faceți un exercițiu de imaginație și răspundeți la întrebarea: Ce IQ va avea Deep Mind la 18 ani?
Valoarea estimată a pieței de profil va depăși 14-15 miliarde USD în următorii ani, iar România, fiind o țară cu mulți programatori, mă aștept să se conecteze rapid la miscarea AI. De altfel, o simplă căutare online arată că cererea de competențe pe „machine learning” este în creștere. Am găsit peste 100 de anunțuri on-line, la o simplă căutare pe Google, ceea ce se corelează cu planurile și anunțurile unor companii tehnologice.
Parerea ta conteaza: 
Ce mă aştept să īnvăţăm din această criză
