Revista >> Octombrie 2017 [Nr.198] >> Cercetare & Invatamant superior

Registrul Matricol Unic își consolidează rolul de instrument strategic în fundamentarea politicilor educaționale

Radu Ghitulescu

26 Octombrie 2017

Pentru un observator extern, Registrul Matricol Unic poate fi asemuit cu un iceberg. Partea vizibilă o reprezintă datele colectate de la universități. Cea invizibilă – efortul continuu de îmbunătățire a sistemului dezvoltat de către MEN, UEFISCDI și consiliile consultative ale ministerului. Am discutat despre rezultatele obținute până acum și ce înseamnă acest efort cu trei dintre membrii echipei UEFISCDI implicate direct în dezvoltarea RMU.

Despre Registrul Matricol Unic (RMU) se vorbește, în mod oficial, încă din 2011, însă de abia în 2015 sistemul a început să funcționeze efectiv. Cum au evoluat lucrurile în ultimii doi ani?

Gabriela Jitaru, Director Direcția Învățământ Superior: RMU nu ar fi putut funcționa eficient fără munca depusă înainte de momentul noiembrie 2015. Pentru ca sistemul să fie operațional a fost și este necesar un efort continuu de actualizare și standardizare a nomenclatoarelor de programe de studii, de definire a tipurilor de date pe care universitățile pot și trebuie să le introducă în RMU, de identificare și soluționare a problemelor de interoperabilitate a sistemelor informatice specifice. Pe de altă parte, a fost necesară o comunicare susținută, ce a implicat toate instituțiile de învățământ superior din România pentru a le pregăti efectiv în vederea operării RMU.
Daniel Velicu, expert documentare și analiză: Efortul de actualizare a nomenclatoarelor programelor de studii este unul continuu deoarece survin permanent modificări. De exemplu, anul acesta, Hotărârea de Guvern care stabilește programele de studii acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu în anul universitar în curs a fost dată în luna martie. Un demers salutar, din punctul nostru de vedere, ținând cont de faptul că a intrat în vigoare cu șase luni înainte de începerea anului universitar. Dar documentul pe baza căruia sunt stabilite programele de studii pe facultăți a fost modificat printr-o nouă Hotărâre de Guvern în luna septembrie. Ceea ce a impus un alt efort de actualizare a nomenclatoarelor la începutul anului universitar 2017-2018.

Situația la zi

Câte universități sunt înrolate în sistemul RMU la acest moment?

Gabriela Jitaru: Dintr-un total de 97 de universități funcționale din punct de vedere legal la momentul actual în România – și aici mă refer și la instituțiile de învățământ superior particulare autorizate să funcționeze provizoriu – în RMU sunt prezente 88. Deci mai mult de 90% din universități. Ca număr de studenți înregistrați în sistemul RMU, pentru ciclurile de studii de licență, master și doctorat sunt aproximativ 490.000 de studenti pentru anul universitar 2015/2016. Acesta reprezintă peste 90% încărcare a studenților din anii universitari 2015/2016, raportat la datele publicate de INS, pentru anul universitar curent procesul de încărcare fiind în plin proces de desfășurare.

De unde provin „excepțiile"?

Marius Nicolăescu, șef Serviciu Informatică și Infrastructură Suport: În general, este vorba de universitățile mici și, în special, de instituțiile de învățământ particulare care au un număr redus de studenți. Astfel de stituații apar pentru că nu există cadrul legal clar care să reglementeze raportarea datelor în RMU.

Prevederi indirecte

Acum doi ani, opinia unanimă a responsabililor prezenți la „re-lansarea“ oficială a RMU a fost că Ministerul Educației Naționale (MEN) trebuie să stipuleze într-un cadru legal clar că toate universitățile din România au obligația înrolării în registru. S-a realizat această condiție?

Gabriela Jitaru: Pentru instituțiile de învățământ de stat putem spune că există un astfel de cadru care prevede obligativitatea înscrierii datelor în RMU prin contractul instituțional de finanțare semnat între universități și Minister. Pentru universitățile particulare sunt însă doar mesaje ale ministerului transmise către ele. Există o inițiativă a MEN, din 2016, în vederea reglementării aceastei situații, prin emiterea unei Hotărâri de Guvern, care să stipuleze că Registrul Matricol Unic al Universităților din România, menționat în Legea educației naționale nr.1/2011, funcționează pe baza sistemului informatic existent, operat de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Se discută modalitatea de aplicare a acestei inițiative.

Marius Nicolăescu: Există mai multe documente care prevăd indirect această obligativitate. Primul este, așa cum a amintit colega mea, contractul instituțional. Al doilea este Hotărârea de Guvern 728 din 2016 care prevede că, începând din anul universitar 2016/2017, universitățile trebuie să acorde diplomele de absolvire pentru ciclul de studii de masterat pe baza datelor existente în RMU, atestând astfel că respectivii absolvenți au avut un parcurs școlar normal. Un al treilea document este Hotărârea de Guvern 42/2017 dată în februarie a.c. care obligă, indirect, universitățile să înregistreze datele despre studenții pe care îi au în sistemul RMU pentru ca aceștia să poată beneficia de facilitățile privind transportul feroviar, acordate de Ministerul Transporturilor.

Daniel Velicu: Tot o prevedere indirectă a obligativității înregistrării detelor în RMU este și protocolul încheiat de MEN cu Institutul Național de Statistică (INS), care prevede ca INS să preia datele referitoare la învățământul superior din România din Registrul Matricol Unic. Este o confirmare în plus a faptului că RMU reprezintă sistemul de referință pentru numărul studenților și absolvenților instituțiilor de învățământ superior din România.

În 2015, nominalizați două tipuri de provocări pe zona de interoperabilitate: tehnice și legale. Au fost depășite?

Marius Nicolăescu: Cele tehnice, da, pentru că, prin soluțiile tehnologice pe care le-am pus în funcțiune, procesul de raportare a datelor despre statusul școlarității studenților a fost simplificat pentru universități, iar interogarea bazelor de date se poate face mult mai rapid. O parte din provocările legale au rămas însă în continuare. De exemplu, nu am reușit încă să asigurăm interoperabilitatea cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Este un obiectiv important, pe care ni l-am propus încă de la început, dar pe care încă nu am reușit să-l atingem pentru că suntem tot în stadiul de discuție referitor la tipul de protocol, ce tipuri de informații trebuie să fie livrate, modalitatea de interogare etc. Am înregistrat însă progrese în relația cu Ministerul Sănătății, care poate acum realiza interogări în sistemul RMU, obținând punctual informații despre o persoană care se află în evidența sistemului de învățământ superior. În momentul în care Ministerul Sănătății va adopta sistemul integral, se va simplifica procesul de eliberare a adeverințelor de sănătate pentru studenți, ceea ce va ușura foarte mult munca universităților. Tot pe zona de colaborare instituțională trebuie menționată și cea cu Ministerul Afacerilor Interne, unde discuțiile au rămas deschise, urmând ca atunci când RMU va fi completat 100% să stabilim modalitățile de interoperare.

Categorii de beneficiari

Gabriela Jitaru: Există trei mari categorii de beneficiari. În primul rând, este vorba de studenți, care, prin utilizarea RMU, dețin dovada incontestabilă a statutului de student și/sau absolvent al unei instituții de învățământ superior din România, sistemul putând proba trasabilitatea parcursului școlar. O altă serie de avantaje directe pentru studenți decurg din interconectarea RMU cu alte sisteme ale administrației centrale și din protocoalele încheiate, cum sunt cele cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Sănătății.

Daniel Velicu: O a două categorie de beneficiari o reprezintă universitățile, pentru care operaționalizarea RMU a simplificat procesul de raportare, reducându-le efortul administrativ. Pe de altă parte, prin integrarea RMU cu Registrul Educațional Integrat (REI) universitățile preiau datele privind rezultatele examenului de bacalaureat pentru fiecare student, informații disponibile pentru perioada 2004 – prezent. Un alt beneficiu major al universităților este faptul că au acces la rapoartele generate din RMU. Sunt analize pe care alte sisteme, precum cele deținute și operate intern de universități, nu le pot furniza complet și care necesită costuri suplimentare. De exemplu, furnizăm rapoarte despre zonele din care provin studenții, astfel încât universitățile să poată vedea care sunt bazinele de unde își atrag studenții, despre țările de unde vin cei mai mulți studenți străini, despre evoluția numărului de studenți admiși pe anumite discipline de studiu etc. Noi punem la dispoziția universităților o categorie extinsă de astfel de rapoarte și, la solicitarea acestora, dezvoltăm noi tipuri de rapoarte statistice, precum și rapoarte publice, disponibile pe site-ul www.rei.gov.ro.
Gabriela Jitaru: Un alt beneficiu important al RMU pentru universități este acela că le permite acestora să verifice rapid statutul unui student la nivel național. Este o funcționalitate utilă, pentru că, de exemplu, o universitate nu poate înregistra un student ca finanțat de la buget dacă o altă universitate îl are deja înregistrat astfel. RMU permite validarea la nivel național a tuturor acestor reglementări privind modalitatea de finanțare, înmatriculare, desfășurare și finalizare a studiilor unui student.
Marius Nicolăescu: A treia categorie de beneficiari o reprezintă instituțiile aparatului administrativ central (Ministerul Educației Naționale și consiliile consultative ale acestuia: CNFIS, CNSPIS, CNATDCU etc.; ARACIS; INS, Ministerul Muncii, Ministerul Sanatatii etc), care au acces la raportări centralizate, obținute mai rapid, cu o marjă de eroare care tinde spre zero și un nivel de detaliere la nivel de dată primară. De aceea și INS dorește să acceseze datele primare colectate de către RMU pentru a putea consolida datele statistice naționale și pentru a susține eliminarea raportărilor multiple a universităților.