Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Consultanța științifică pentru politicieni, o prioritate a CE

26 Octombrie 2017



O instituţie academică, indiferent care ar fi numele ei, este, dincolo de un creuzet de pregătire continuă a generaţiilor succesive de fiinţe umane pentru viaţa profesională, un stup în care curge, cu mai mare sau mai mică putere, seva inteligenţei. Imaginaţi-vă o reţea de astfel de stupuri la nivel european şi o cale de drenare a sevei generate în fiecare stup către un folos comun, la un nivel superior interesului egoist al fiecărei entităţi.

Cam asta înseamnă la ora actuală Euro-Case, organizaţia non-profit inter-academică la nivel european, care în ultimii ani lucrează în sensul generării de platforme de comunicare între academiile membre, imensa majoritate a acestora fiind constituită din entităţi ştiinţifice şi tehnice. Iar dacă până de curând statutul Euro-Case era acela al unui club în care se mijloceşte schimbul de informaţii, ei bine, situaţia s-a schimbat.
De ce? Deoarece Comisia Europeană, entitate cu rol de manager pe cuprinsul Uniunii Europene, a decis relativ recent că ar fi extrem de bine dacă ar fructifica inteligenţa adunată în cadrul acestei reţele de stupuri pentru a genera o miere benefică pentru întreg spaţiul european în anii care vin. Şi cum CE, în calitatea ei de manager, are şi banii europeni pe mână, un astfel de interes vine sprijinit puternic din spate de fonduri serioase.
Bucureştiul a fost recent gazda celei de-a doua reuniuni (mai exact un workshop) din acest an a SAPEA, un acronim care ascunde o definiţie ceva mai largă, anume „Consultanţă ştiinţifică pentru politicieni cu ajutorul Academiilor Europene”. SAPEA este un proiect specific Rețelei Academiilor Europene din care face parte și Euro-Case şi reuneşte, conform propriei definiţii, cunoştinţele şi expertiza acumulată în peste 100 de academii din peste 40 de ţări europene, şi a devenit deja mecanism de consultare ştiinţifică al CE. Iar vestea bună aici este că România are deja câteva academii membre sau care urmează să devină membre, printre care se numără Academia Română, Academia de Ştiinţe Tehnice din România, Academia Română pentru Ştiinţe Medicale şi Academia Română pentru Agricultură şi Silvicultură.
Care este, până la urmă, miza acestei întregi construcţii? La nivel mondial, dezvoltarea tehnologică este din ce în ce mai mult percepută ca reprezentând un progres doar dacă ajută la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii omeniri, într-o manieră sustenabilă. Ca atare, dezvoltarea specifică a oricărei tehnologii noi trebuie însoţită de o reflecţie serioasă pe marginea eticii, a utilizării respectivei tehnologii, a potenţialului ei de modificare în sens benefic a diferitelor aspecte ale vieţii umane în relaţie cu ea şi, nu în ultimul rând, a impactului asupra mediului fizic şi biologic.
O astfel de reflecţie, un atribut prin excelenţă al lumii academice, poate duce la recomandări practice asupra proiectării şi producţiei de inovaţii tehnologice, dar şi asupra celor mai bune instanţe de folosire a tehnologiilor respective. Iar colaborarea între diversele academii membre SAPEA poate ajuta în mod special la definirea mai bună a utilizărilor optime ale tehnologiilor pentru oameni şi mediul în care aceştia trăiesc.
„Interesele ştiinţifice sunt adesea sacrificate de către mediul politic”, declara, în debutul evenimentului, Mihai Mihăiţă, preşedintele Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, gazda principală a workshop-ului de două zile. „Ca atare, este nevoie de existenţa unei zone de echilibru şi de noi raporturi funcţionale între oamenii de ştiinţă şi politicieni. Iar în acest sens este nevoie de o educaţie serioasă”.
„Se pune la modul extrem de serios problema fundamentării pe baze ştiinţifice a politicilor guvernamentale”, adăuga şi Gheorghe Sin, preşedintele Academiei Române pentru Agricultură şi Silvicultură. „La nivel european se doreşte din ce în ce mai intens implicarea mediului academic în problemele economice şi sociale europene. Ar fi excelent ca şi în România să se întâmple acest lucru”.
„Ca parte integrantă a organizaţiei Euro-Case, SAPEA realizează deja rapoarte cu impact asupra politicilor Uniunii Europene, la cererea Comisiei Europene”, declara Yves Caristan, reprezentantul Euro-Case. „Iar asta este foarte bine pentru noi, deoarece înseamnă că trecem de la structură de club la o structură operaţională pentru CE. Sunt convins că lucrurile vor deveni din ce în ce mai serioase, mai ales că acum vom putea vorbi şi de finanţări de proiecte din partea CE”.



Prezenţa unui număr semnificativ de preşedinţi de Academii din România arată că importanţa unei astfel de structuri colaborative cu rol în elaborare de politici a fost înţeleasă, cel puţin de mediul academic local. Rămâne de văzut dacă ea va fi înţeleasă şi de mediul politic de pe plaiuri mioritice. Lipsa de la eveniment a secretarului de stat din Ministerul Cercetării şi Inovării, reprezintă un semnal în acest sens. Unul destul de negativ, chiar dacă politicienii români au mai atenuat pastila amară în cele doua zile ale work shop-ului, prin prezenţa la lucrări a prof. Ecaterinei Andronescu şi a prof. Anton Anton, membri ai Parlamentului României.



Tags: Cercetare

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite