Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

IMM-urile și realitatea utilizării tehnologiei informaţiei

26 Octombrie 2017



Mediile de cele mai diverse genuri din România au ajuns în ultima vreme să privească domeniul IT ca pe unul din succesele locale. Ediţia din acest an a Cartei Albe a IMM-urilor, tradiţionala cercetare anuală realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) arată, însă, că la nivelul utilizării IT-ului lucrurile nu sunt foarte optimiste.

Evoluţie negativă
Este cert că activitate în domeniul tehnologiei informaţiei există şi este chiar înfloritoare, dacă ar fi numai să menţionăm aici referinţele continue la tot felul de apariţii de microîntreprinderi şi firme mici care pleacă de la o idee (în general o aplicaţie pentru mediul online) pe care o transformă destul de rapid în bani.
În zona de utilizare a tehnologiei informaţiei de către firme cu alt profil decât cel de tehnologie lucrurile sunt mai nuanţate. Carta Albă este extrem de explicită din acest punct de vedere. „La nivel general, distingem o evoluţie negativă în 2016 faţă de 2015, în sensul creşterii cu 1,5% a ponderii IMM-urilor care nu utilizează în activitatea lor elementele de bază ale tehnologiei informaţiei”.
Care sunt aceste elemente şi care este ponderea lor în structura afacerilor curente? Cercetarea arată că principalele trei elemente IT utilizate în cadrul IMM-urilor din România sunt computerul, cu o pondere de 71%, internetul, cu o pondere de 69% şi aplicaţiile de comunicare (e-mail), cu o pondere de 65%.
Alte elemente sunt site-ul propriu al firmei, cu o pondere de 27%, realizarea de tranzacţii online, cu o pondere de 26%, şi folosirea unei reţele intranet, cu o pondere de doar 13%. Această ultimă cifră este oarecum firească, având în vedere relaţia de proporţionalitate directă între dimensiunea firmei şi dezvoltarea unei reţele IT interne.



Distribuție regională surprinzătoare
Una din componentele esenţiale ale cercetării realizate de CNIPMMR este legată de distribuţia regională a dezvoltării fiecărui domeniu analizat. Ei bine, din punct de vedere al utilizării elementelor IT, cercetarea arată, cu totul şi cu totul surprinzător, că regiunea Bucureşti-Ilfov se evidenţiază prin cea mai mare pondere (32%) a firmelor care nu utilizează deloc elemente de bază ale tehnologiei informaţiei! Şi asta în condiţiile în care, la nivel de dezvoltare economică generală, această regiune este în topul clasamentelor.
Firmele din regiunea de centru a ţării indică ponderea maximă pentru IMM-urile care au precizat că utilizează computerele (96%). În acelaşi timp, regiunea de nord-est înregistrează valoarea maximă a firmelor care utilizează în activitatea de bază internetul şi aplicaţiile de e-mail (92%).
Ca o caracteristică generală, poate deloc surprinzătoare din perspectiva atitudinii faţă de tot ceea ce înseamnă activitate umană, gruparea regională vest-nord-vest – centru înregistrează cele mai consistente ponderi la nivel mediu din punct de vedere al utilizării elementelor IT, la cele mai multe capitole acestea fiind de peste 50% (spre deosebire de gruparea regională sud-sud-est, unde adesea aceste ponderi, chiar dacă nu ajung la zero, sunt sub 50%).

Impact asupra performanțelor financiare
Analiza utilizării elementelor IT după domenii de activitate oferă, parţial, o explicaţie pentru rezultatul surprinzător de la defalcarea pe regiuni geografice. Şi asta deoarece, în conformitate cu cercetarea, IMM-urile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor indică cea mai mare pondere a firmelor care nu utilizează elemente de bază IT (34%). Iar frenezia ridicărilor de complexe rezidenţiale în Bucureşti-Ilfov demonstrează că acest domeniu continuă să fie unul de bază pentru activitatea economică generală din regiune.
La polul opus sunt firmele din domeniul turismului (firesc), ele înregistrând valoarea maximă de utilizare în activitate a computerelor (92%) şi a aplicaţiilor de comunicare (92%), dar şi valoarea minimă a celor care nu utilizează elemente de bază IT (8%).
Între cele două extreme, surprinde oarecum negativ faptul că firmele din comerţ indică în proporţie de 28% că nu utilizează elemente de bază IT, însă rezultatul este oarecum normal având în vedere că, deşi comerţul are o pondere de circa 30% în produsul intern brut al României, o foarte mare parte a lui se desfăşoară la nivelul de magazine mici, de comunitate locală, pentru care importanţa utilizării IT-ului este încă mult redusă.
Un alt rezultat demn de menţionat aici este procentul de 36% legat de utilizarea unui site propriu de firmă în domeniul industrial. Coroborat cu procentul mic (9% , al doilea ca valoare mică după turism) al firmelor care declară că nu folosesc niciun fel de elemente IT, acest rezultat arată că IMM-urile româneşti din industrie au înţeles faptul că la ora actuală a nu folosi IT-ul, indiferent care este activitatea ta de bază, constituie o reţetă sigură de eşec.
Cele de mai sus sunt evidenţiate foarte clar de o altă zonă a cercetării efectuate. Analizând frecvenţa utilizării elementelor IT de către IMM-uri în funcţie de performanţele financiare obţinute de acestea în anul 2016 comparativ cu 2015, cercetarea reliefează că IMM-urile care au indicat că nu utilizează tehnologia informaţiei prezintă cea mai mare valoare în rândul firmelor cu rezultate mult mai slabe (51%) şi cea mai mică valoare în rândul societăţilor cu performanţe mai bune (9%).
Simultan, entităţile economice cu rezultate mult mai bune în 2016 faţă de 2015 indică ponderea maximă a IMM-urilor care au menţionat că utilizează elemente IT pentru propriul site (36%) şi ponderea minimă pentru opţiunea intranet (5%). Organizaţiile care au obţinut performanţe mai bune se caracterizează prin cele mai mari frecvenţe ale celor care menţionează utilizarea internetului (77%), computerelor (80%), aplicaţiilor de comunicare (74%) şi tranzacţiilor online (30%).



Avantajele conectării la mediul online
Şi pentru că aproape tot ce înseamnă activitate economică are legătură într-un fel sau altul cu mediul online, cercetarea CNIPMMR a dedicat un subcapitol aparte acestei zone. Mai precis, utilizării internetului în cadrul IMM-urilor. Asta, desigur, şi în contextul intensei racordări a economiei româneşti la cea europeană, în condiţiile în care Uniunea Europeană acordă o importanţă aparte utilizării tehnologiei ca vector fundamental de dezvoltare socio-economică.
Practic, conectarea firmelor româneşti la tendinţele europene în materie de utilizare a internetului este deosebit de importantă din cel puţin trei motive. Acestea sunt, fără o ordonare anume, potenţialul de reducere a unor costuri şi/sau de creştere a calităţii unor procese, comunicarea mai bună cu mediul intern şi extern al companiei şi potenţialul de reducere a unor costuri indirecte asociate birocraţiei privind principalele obligaţii declarative faţă de autorităţile publice, în condiţiile existenţei unei infrastructuri adecvate în sectorul public.
Ce a arătat cercetarea? Principalele zone ale utilizării internetului de către IMM-urile din România sunt reprezentate de comunicarea cu furnizorii sau clienţii (66%), promovarea produselor şi serviciilor oferite (46%), obţinerea de informaţii despre mediul de afaceri (40%), realizarea de tranzacţii sau plăţi electronice (36%), facilitarea comunicării în cadrul organizaţiei proprii (34%).
Aici apare pentru prima dată ca relevantă în cadrul cercetării vechimea în activitate a firmelor, denotând atingerea unui anumit grad de maturitate din punct de vedere al prezenţei online. Astfel, IMM-urile cu vechime de peste 15 ani prezintă cea mai mare pondere a celor care utilizează internetul pentru comunicare cu furnizorii sau clienţii (71%), pentru promovarea produselor sau serviciilor (49%) şi pentru tranzacţii sau plăţi electronice (37%).
În contrapondere, organizaţiile cu activitate între 5 şi 10 ani înregistrează cele mai mici frecvenţe în ceea ce priveşte utilizarea internetului pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii (56%), pentru a obţine informaţii despre mediul de afaceri (34%) şi pentru a promova produsele sau serviciile proprii (42%).
Analiza utilizării internetului în funcţie de dimensiunea firmei arată că există o corelaţie pozitivă între dimensiunea companiei şi motivarea utilizării internetului pentru comunicare cu furnizorii sau clienţii (de la 60% la microîntreprinderi la 86% la întreprinderi medii), pentru promovarea produselor sau serviciilor proprii (de la 41% la microîntreprinderi la 62% la întreprinderi medii) şi pentru tranzacţii sau plăţi electronice (de la 32% la microîntreprinderi la 49% la întreprinderi medii).
În fine, dar nu în cele din urmă, analiza principalelor zone de utilizare a internetului în funcţie de performanţele obţinute de IMM-uri în 2016 prin comparaţie cu 2015 arată că organizaţiile care au obţinut performanţe mai bune se caracterizează prin procentul maxim de utilizare a internetului pentru comunicare eficientă cu furnizorii şi/sau clienţii (72% - indicând un potenţial enorm pentru dezvoltarea platformelor de comunicare online în România). În acelaşi timp, firmele care au obţinut performanţe mai slabe presupun cele mai mari valori în cadrul entităţilor economice care pun accent pe obţinerea de informaţii despre mediul de afaceri (47% - un posibil declin al portalurilor de informare?) şi pe facilitarea comunicării în cadrul propriei firme (37%).



Tags: IMM, IT

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite