Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

COMOTI aduce cercetarea aerospaţială românească în prim-planulul Europei

17 Noiembrie 2017



• Institutul a organizat în România cea mai prestigioasă conferinţă ştiinţifică europeană

Timp de 5 zile, în perioada 16-20 octombrie, cercetarea şi industria aerospaţială românească s-au aflat în centrul atenţiei comunităţii europene şi a celor mai reprezentative organizaţii din domeniu. The Aerospace Europe CEAS 2017 Conference, cel mai important eveniment ştiinţific european în domeniul aerospaţial, a fost organizat în premieră în Estul Europei, la Bucureşti, în principal datorită efortului INCD Turbomotoare COMOTI, care a asigurat leadership-ul acestei acţiuni. Care sunt câştigurile capitalizate de cercetarea şi industria locală de profil în urma acestei reuşite de imagine? Dr. ing. Valentin
Silivestru, directorul general COMOTI, oferă un răspuns nuanţat, subliniind totodată faptul că cercetarea şi industria aerospaţială românească dispun de argumente solide pentru ca Europa să apeleze cu încredere la resursele şi la competențele sale.



Alături de Asociaţia Română de Aeronautică şi Astronautică (AAAR), COMOTI a reuşit aducerea în România a comunităţii CEAS, într-un moment aniversar: 25 de ani de existenţă a acestei societăţi reputate. Ce rol a jucat institutul pe care îl conduceţi în buna organizare a evenimentului, în asigurarea managementului său eficient?

Institutul este membru al AAAR, asociaţie profesională nonprofit înfiinţată în 2006 şi asociată, în 2011, Consiliului Societăţilor Aerospaţiale Europene (CEAS), organizaţie cu peste 20000 de membri, din care mai fac parte 12 societăţi naţionale, dintre care cele mai importante sunt 3AF, din Franţa, pe care am avut-o drept model, Royal Aeronautical Society, din Marea Britanie, şi DGLR din Germania, precum şi unele instituţii mari, precum Agenţia Spaţială Europeană (ESA), lipsite însă de drept de vot.
Prin statutul CEAS, unul dintre principalele sale scopuri este de a facilita cunoaşterea, cooperarea, crearea şi adâncirea de noi legături între societatiile aerospaţiale majore din Europa, la nivelul cercetării, industriei şi a instituţiilor europene reprezentative în domeniu. Toate conferinţele CEAS s-au ţinut până anul acesta în Vest. România şi-a depus candidatura pentru organizarea ediţiei din 2017, promovând ideea West meets East şi locaţia extraodinară gazdă: Palatul Parlamentului. Am avut şi sprijinul Ministerului Cercetării şi Inovării, al Parlamentului şi al multor instituţii româneşti din aviaţie şi spaţiu.
Nu a fost simplu să atragem conferinţa în România, dar am fost sprijiniţi de toate ţările latine. Am fost în competiţie cu Polonia, la balotaj, şi am câştigat datorită votului primit din partea Federaţiei Ruse. Astfel am ajuns să organizăm prima conferinţă CEAS ţinută în Estul Europei.
COMOTI a jucat rolul cel mai important, în condiţiile în care AAAR nu avea un staff pregătit pentru a asigura managementul administrativ şi financiar al unei manifestări internaţionale de o asemenea anvergură. Institutul şi-a asumat însă această misiune, a atras sponsori şi parteneri importanţi, precum ROSA, INCAS, UPB, ISS, Academia Tehnică Militară, Romaero, Aerostar Bacău, IAR Brașov, Aerotech, Aerofina, precum și mulți alții.

Cât de complicat a fost să fiţi în postura de comandant de zbor al unui eveniment internaţional foarte complex? Care au fost zonele în care aţi inovat, îmbunătăţind formatul şi conţinutul conferinţei?
Nu a fost simplu, dar am avut o echipă care a reuşit să acopere foarte bine toate activităţile. Dr. Ionuţ Porumbel s-a ocupat de partea științifică a conferinţei, iar Leonad Trifu, şeful biroului nostru de marketing, a gestionat partea administrativă. Am angrenat şi mulţi tineri din institut, care au participat cu plăcere la procesul de organizare şi interacţiune cu participanţii. Au fost la această ediţie 430 de participanţi, un număr destul de mare, depăşit poate doar de cel de la ediţia din Germania.
În ceea ce privește elementele specifice, CEAS dă libertate organizatorului să-şi aleagă subiectul principal de dezbatere. Noi de la început am hotărât să lansăm pentru cercetare şi industria de aviaţie şi spaţiu din Europa întrebarea Quo vadis. Am încercat să găsim răspunsuri în cadrul a 40 de sesiuni tehnice, 7 sesiuni speciale, 6 workshop-uri, precum şi în cadrul sesiunilor plenare. Am încercat să facem evenimentul cât mai atractiv, pentru a nu se rezuma doar la prezentări de lucrări, ci pentru a conţine şi workshop-uri în care sunt abordate subiecte importante, care preocupă aviaţia europeană de astăzi. Am organizat și o expoziție cu 15 standuri și am avut și o gală, în cadrul căreia l-am premiat pe Eric Dautriat, fostul director Clean Sky.
Am şi inovat, în dorinţa de a ridica nivelul manifestării. Concret, am acceptat nu numai rezumatele lucrărilor ştiinţifice, ci variantele full paper – lucrarea integral evaluată de cel puţin 2 evaluatori, existând un bun filtru ştiinţific în această privinţă. Mai mult, o premieră în istoria acestui eveniment, primele 100 de lucrări selectate vor fi publicate într-un volum al prestigioasei edituri Elsevier, care va fi indexat ISI. CEAS a fost încântat de această idee și a luat hotărârea să continue şi în ediţiile viitoare această bună practică. În CEAS Aeronautical Journal şi în CEAS Space Journal vor fi publicate alte lucrări, iar o parte dintre ele în buletinele diverselor instituţii membre din asociaţiile naţionale. O altă noutate a fost faptul că am avut keynote speakeri în fiecare zi, nu doar în deschiderea conferinţei, cum se întâmpla până acum, în formatul clasic.
Diferenţa am făcut-o şi prin creşterea consistentă a numărului de studenţi care au putut fi prezenţi la conferință. Din România au participat 24 de studenţi de la Facultatea de Inginerie Aerospaţială din cadrul UPB, practic toţi şefii de grupe de la anii II în sus, şi 18 studenţi de la Academia Tehnică Militară. Este un bun prilej pentru a lua contact cu lumea industriei şi a cercetării europene de aviaţie şi spaţiu şi pentru a descoperi dacă sunt atraşi să urmeze o carieră ştiinţifică.
În altă ordine de idei, am contribuit în bună măsură şi la împlinirea obiectivului major al CEAS, acela de a transforma manifestarea în cea mai importantă conferinţă ştiinţifică şi tehnologică din Europa pe teme de aviaţie şi spaţiu. De altfel, Comisia Europeană a confirmat practic acest statut, acceptând să adauge în denumirea sa termenii Aerospace Europe. În plus, la următoarea ediţie va fi înglobată în CEAS şi conferinţa organizaţiei profesorilor universitari din aviaţie (EASN). CEAS şi-a consolidat această poziţie şi prin operaţionalizarea unei platforme, http://aerospace-europe.eu, care reuneşte profesioniştii interesaţi de dezvoltarea şi aplicaţiile tehnologiilor în toate ariile relevante din aeronautică şi astronautică, focusul principal fiind diseminarea informaţiilor şi promovarea transferului de cunoaştere la nivel european, pe această platformă fiind publicate şi lucrările prezentate la conferinţele științifice.

Pe lângă calitatea de organizator principal, COMOTI a condus două workshop-uri şi a asigurat o vizită tehnică la sediul institutului…
Vizita tehnică a avut loc atât în cadrul COMOTI, cât şi în cadrul INCAS, şi a fost axată pe prezentarea capabilităţilor din cercetarea românească de aviaţie şi spaţiu. A fost o bună modalitate de a fi în prim-plan, de a face cunoscută expertiza institutelor noastre, facilităţile deosebite pe care le deţinem. De asemenea, workshop-urile noastre au creat şi ele cadrul pentru a pune în valoare competențele ştiinţifice ale institutului nostru.

Care sunt celelalte câştiguri majore capitalizate?
Pe lângă vizibilitatea crescută pe care am avut-o, am stabilit noi legături, care vor duce la cooperări şi proiecte viitoare. Ne-a vizitat marele producător american de motoare de aviaţie Pratt & Whitney, cu care deja colaborăm de mai mulţi ani, dar care acum şi-a exprimat dorinţa de a avea parteneriate pe diverse teme de cercetare. De asemenea, ESA şi-a manifestat interesul pentru a extinde gama de proiecte viitoare de spaţiu la care să participe COMOTI. În principal este vorba de proiecte pe parte de propulsie, precum dezvoltarea de sisteme pentru motoarele cu lichid ale rachetelor, cum sunt turbopompele, urmând să producem şi să testăm în România aceste componente. Există şi perspectiva participării la realizarea unui microlansator, care va avea o treaptă cu combustibil lichid.
COMOTI capitalizează câştiguri şi pe parte de experienţă ştiinţifică internaţională. Mai mulţi cercetători din Institut, în jur de 40, au putut participa la această conferinţă, au putut să-şi prezinte lucrările ştiinţifice, proiectele pe care le conduc sau în care sunt implicaţi şi totodată şi-au crescut şansele de a publica lucrări în jurnalele CEAS.
Într-un plan mai larg, cercetarea şi industria românească din domeniu au fost în prim-planul comunităţii CEAS pe parcursul celor cinci zile ale evenimentului. Acesta este cel mai mare câştig al aducerii conferinţei în România. Europa a putut să vadă societatea românească, să constate că avansează bine pe anumite sectoare și are zone valoroase, Întreaga comunitate aerospaţială românească a beneficiat de.vizibilitate şi expunere premium, a interacţionat cu actorii cheie din industria şi cercetarea europeană, a identificat noi oportunităţi şi modalităţi de colaborare pe diverse tipuri de proiecte.



În cadrul sesiunii plenare de deschidere a CEAS 2017 aţi accentuat valoarea aviaţiei şi industriei spaţiale din România, în cadrul unei prezentări speciale…

Conferinţa a oferit o bună ocazie pentru a evidenţia faptul că România are un prezent promiţător şi o istorie deosebită în aviaţie, fiind printre primele ţări cu realizări importante în domeniu. Să nu uităm că fabrica de la Braşov, inaugurată în 1927, a fost a treia din lume ca mărime. IAR 80, proiectat şi construit în ţara noastră, a fost al treilea avion din lume ca nivel de performanţă, şi a fost cumpărat de multe state din jurul nostru la acea vreme. Şi în perioada comunistă nu am fost mai prejos, reluând în anii ‘70 dezvoltarea industriei de aviaţie, cu performanţa asimilării unui avion de transport de 100 de locuri, care încă mai există. Cu excepţia Federaţiei Ruse, celelalte state din Estul Europei nu au acest know-how. Mesajul principal pe care l-am transmis în cadrul CEAS 2017 a fost că România are un trecut, un prezent, dar şi un viitor frumos pe parte de aviaţie, atât la nivelul industriei, cât şi la nivelul cercetării. Un alt aspect pe care l-am subliniat este acela că în România apar în permanenţă tineri interesaţi de domeniul aviaţiei şi de urmarea unei cariere în domeniu, în timp ce în Vest această dinamică este mult mai redusă.

Aţi oferit o serie de răspunsuri legate de ecosistemul local. Care a fost răspunsul participanţilor la întrebarea motto a conferinţei, Quo vadis industria aeronautică europeană?
Este destul de clar că domeniul aviaţiei civile se orientează spre aeronave care urmează să consume mai puţin, prin dotarea lor cu motoare mai performante, prin reducerea greutăţii, a rezistenţei la înaintare, prin tot felul de soluţii inovatoare. Rămâne de văzut care va fi combustibilul viitorului şi cum va fi rezolvată problema reducerii noxelor. Biocombustibilul afectează culturile agricole şi în consecinţă nu este o soluţie grozavă. Benzina şi kerosenul înglobează deocamdată foarte multă energie într-un volum mic, dar sunt un factor de poluare. Probabil soluţia va veni din zona gazelor naturale, resursele actuale ajungând pentru cel puţin 200 de ani. Utilizarea gazelor naturale e mai puţin poluantă decât cea a petrolului. Se poate produce kerosen din gaze naturale, combustibilul obţinut fiind mult mai curat decât cel obţinut din petrol. O altă tendinţă este de a mări confortul aeronavelor şi de a scădea preţul biletelor. Airbus are un proiect prin care toată structura aeronavei devine transparentă şi poţi să vezi tot ce te înconjoară… Există şi proiecte de dezvoltare de vehicule mai uşoare decât aerul, dar de dimensiuni imense, nişte pacheboturi aeriene care ar urma să zboare pe cuprinsul globului şi să oprească pentru a vizita diverse destinaţii atractive.
Pe parte de explorare spaţială dezvoltarea se anunţă foarte interesantă în următorii ani. Trimiterea de pe Pământ pe Marte a unei structuri imense este un demers costisitor. S-a ajuns însă la concluzia că este mult mai avantajos să fie construită această structură în spaţiu sau pe Lună. ESA a creat conceptul de Moon Village, prin care încearcă să construiască pe partea invizibilă a Lunii o bază permanentă. De asemenea, se intenţionează construirea pe Lună, apelând la tot felul de tehnologii noi, a navei care să ajungă pe Marte şi să exploateze resursele existente acolo.

Cum maximizaţi resursele Institutului? Quo vadis COMOTI?
COMOTI va continua implicarea în tot mai multe proiecte europene şi naţionale în domeniul aviaţiei. Probabil ne vom orienta mai mult spre segmentul de elicoptere, România rămânând o industrie mai importantă pe această componentă. La nivel de aviaţie se are în vedere construirea succesorului IAR 99 doar într-un număr limitat…
Dezvoltarea cea mai mare vine din domeniul spaţial şi există o tendinţă bine conturată în acest sens. Acum 4 ani nu exista nimic în această zonă. ROSA a reuşit afilierea României la ESA, creând posibilitatea de a participa la proiectele spaţiale. Anul trecut am avut proiecte ce au depăşit cu puţin 2 milioane de euro şi am creat un department specializat, adaptând capabilităţi deja existente. Ne-a fost destul de uşor să ne conectăm la proiectele de spaţiu. Producem compresoare pentru gaze natural ce pot fi folosite la presiuni foarte mari, în condiţii de siguranţă. Tehnologia şi condiţiile de siguranţă cerute de proiectele aerospaţiale sunt foarte apropiate de cele existente în cazul turbopompelor.
O altă direcţie în care ne dezvoltăm este domeniul apărării, punând la dispoziţie capabilităţile pe care le avem pe parte de propulsie, indiferent că este vizat sectorul terestru, marin sau aerian.
Ne asigurăm evoluţia şi prin acordarea unei atenţii deosebite angajării tinerilor valoroşi. Îi căutăm, îi selectam, îi atragem pentru a ne putea dezvolta activitatea şi în viitor. Foarte mulţi studenți fac practică la noi, se angajează ca tehnicieni şi rămân în institut. Concomitent investim şi în infrastructura necesară pentru a le fi utilă cercetătorilor, în dotări moderne. La sfârşitul lunii va sosi, de exemplu, prima maşină de additive manufacturing în metal şi vom putea lucra în titan, în superaliaje, în aliaje termorezistente, susţinând astfel diverse teme de cercetare actuale. Deja spaţiile de lucru şi laboratoarele sunt neîncăpătoare, ritmul de schimbare al tehnologiilor este alert şi trebuie să ţinem pasul cu ritmul şi transformările care apar.

În concluzie, cum a fost anul 2017 pentru COMOTI?

2017 a fost anul care a marcat pentru COMOTI o creştere spectaculoasă a activităţii în domenii variate: spaţial, al apărării, dar şi în cele în care eram deja consacraţi, precum cel de petrol şi gaze, unde am reuşit să omologăm o gamă nouă de compresoare, care merg până la 50 de bari şi care răspunzând noilor exigențe cerute de industrie. Totodată, COMOTI devine un actor reprezentativ şi mult mai activ în asociaţii internaţionale prestigioase. Prin organizarea conferinţei anuale a CEAS am reuşit să fim în centrul unei astfel de asociaţii. De asemenea, am intrat în multe proiecte mai ales prin intermediul altei asociaţii europene din care facem parte, X-NOISE, care şi-a propus reducerea zgomotului la avioanele viitorului. Până acum a fost finanţată de CE, dar de anul acesta nu mai are acest sprijin şi va dobândi un nou statut, prilej cu care COMOTI va deveni membru fondator. Se prefigurează şi înfiinţarea unei asociaţii a celor care lucrează în România în industria elicopterelor şi dorim să facem parte şi din aceasta. Sintetizând, a fost un an productiv.



Tags: Cercetare, COMOTI

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite