Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetarea şi mediul de business, în căutarea soluţiilor de dezvoltare competitivă

17 Noiembrie 2017



• Forumul pentru Inovare, o platformă complexă de interacţiune, dialog și gândire antreprenorială

Ajuns la cea de-a 10-a ediție, Forumul pentru Inovare (www.arott.ro/forum2017) a aprofundat modalitățile prin care inovarea și spiritul antreprenorial pot deschide pentru întreprinderi drumul spre valoare adăugată ridicată şi spre dezvoltare competitivă.

Din bunele practici şi din literatură de specialitate, se cunoaşte faptul că „inovarea reprezintă implementarea unui produs (bun/serviciu) nou sau optimizat în mod semnificativ sau a unui proces de producţie nou sau semnificativ îmbunătăţit, pe piaţă sau introdus în cadrul întreprinderii”.
Totodată, din perspectiva creşterii competitivităţii, având ca mijloc/vehicul/instrument inovarea, este esenţială dezvoltarea spiritului antreprenorial, adică capacitatea de a vedea „oportunități” acolo unde alții văd „probleme”, dublată de o acțiune perseverentă, conştientă şi exercitată în mod profesional, pentru controlul riscurilor asociate.
Forumul pentru Inovare, ca expresie a unei stări de fapt din mediul socio-economic din ţara noastră, şi-a dorit şi sperăm că a reuşit să identifice „nevoia” firmelor pentru inovare, prin valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice, care pot fi „transferate” mediului de afaceri, bazat pe parteneriatul activ dintre organizaţiile de cercetare şi actorii economici din piaţă.



Cunoașterea, principala resursă a dezvoltării durabile
Problema este că persoanele cu spirit inovator, care sunt factorul determinant în utilizarea tehnologiei pentru dezvoltarea economico-socială şi care acţionează inter, trans şi multidisciplinar, nu formează o „masă critică” dintr-un dorit, dar încă nefuncţional ecosistem de inovare în ţara noastră. Persoanele cu spirit inovator pot să faciliteze atât dezvoltarea tehnică, cât şi cea socială, şi mai ales pot să contribuie la crearea „punţilor necesare” între cercetare-dezvoltare-mediul de afaceri, industrie, societate şi factorii de decizie de ordin economic, politic şi social, pornind de la necesitate.
În acest sens, se constată tot mai mult şi se pune accent pe rolul cunoașterii, ca principala resursă de astăzi și ca principala speranță de mâine, pentru o dezvoltare durabilă. Pentru a crea valoare economică și prosperitate socială, cercetarea orientată către piaţă trebuie să genereze cunoștințe adecvate/„sensibile” la nevoile societății și care să fie transferabile „la timp" şi „adecvat” către mediul economic, prin soluții inovatoare pentru produse, servicii, procese şi tehnologii, de care „clienţii/societatea, în ansamblul său, să beneficieze pe deplin.

Discuţii şi teme impuls
Forumul pentru Inovare a fost şi este gândit ca un stimul/semnal care să impulsioneze cercetarea ştiinţifică pentru a se orienta către inovare, după ce a parcurs etapele necesare ale cercetării fundamentale, aplicative şi a dezvoltării experimentale, trecute prin „ciurul” firesc al selecţiei pe criterii de piaţă, dar într-o dezvoltare echilibrată a tendinţelor/mecanismelor „technology push” şi „market pull”. În acelaşi timp, Forumul prezintă mediului de afaceri bune practici şi posibilităţi de a-şi creşte competitivitatea. Partenerii principali în organizarea ediției a 10-a au fost Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Consiliul Naţional al IMM-urilor.
Scopul fundamental al Forumului pentru Inovare a fost şi este acela de a descoperi, dezvolta și disemina cele mai bune practici, teoria aplicabilă, robustă şi accesibilă în domeniile inovării, antreprenoriatului și managementului organizaţional, prin contribuţia activă a participanţilor şi moderatorilor implicaţi în dezbaterile cuprinse în program (www.arott.ro/forum2017). Astfel, panelurile organizate au cuprins discuţii ample purtate între experţi, IMM-uri, organizaţii de cercetare şi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, camere de comerţ, agenţii de dezvoltare regională şi asociaţii profesionale, care au dezbătut o serie de teme, precum:
• Înţelegerea necesităților de inovare ale IMM-urilor;
• Antreprenoriat și inovare, stimularea investițiilor în IMM-uri;
• Inovare și spirit antreprenorial;
• TIC şi procesele de inovare („Digital Single Market”, care generează 25% din totalul cheltuielilor din domeniul cercetării și dezvoltării, iar investițiile în TIC contribuie cu 50% la creșterea totală a productivității la nivel european);
• Inovare pentru dezvoltare și competitivitate prin intermediul clusterelor;
• Transferul rezultatelor CDI, de la infrastructurile de cercetare de mare amploare către mediul socio-economic;
• Inovare și proprietate intelectuală/industrială;
• Cooperarea pentru transformarea cunoașterii în produse și servicii comercializabile;
• Antreprenoriatul și Inovarea pentru Competitivitate și Dezvoltare Regională prin Turism;
• Surse de finanțare în beneficiul IMM-urilor.

Labirintul proprietății intelectuale
Un aspect larg dezbătut vizează faptul că cercetătorii din sectorul public se confruntă cu o gamă variată de riscuri legate de drepturile de proprietate intelectuală, asociate cu crearea și utilizarea de rapoarte/materiale documentare/studii etc., cu conținut tehnico-științific și materiale asociate tipărite, digitale și on-line. Astfel, ca o modalitate de a contribui la elaborarea unor modalități adecvate de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, încorporate în strategii adecvate de atenuare a riscurilor, este esențial ca acestea să fie identificate, evaluate, tratate și monitorizate după o schemă corespunzătoare. Pe de altă parte, IMM-urile au reale probleme privind utilizarea instrumentelor specifice protecţiei şi valorificării drepturilor de proprietate intelectuală, serviciul IPR Helpdesk (https://www.iprhelpdesk.eu/) al Comisiei Europene, reprezentând un demers deosebit de util pentru îndrumarea „primilor paşi” pe care firmele inovative trebuie să-i facă în acest „labirint” al valorificării activelor necorporale de care dispun.

Perspectiva și provocările Open Science
În cadrul Forumului au fost prezentate o serie de proiecte internaţionale, cu participare românească, dintr-o gamă largă de domenii (http://www.arott.ro/forum2017/projects).
Un alt subiect care a stârnit mare interes este cel al provocărilor asociate integrării României în „platforma” OPEN SCIENCE europeană. Discuţiile au conturat următoarele enunţuri sintetice:

  1. Majoritatea provocărilor care apar în procesul formării unui European Open Science Cloud (https://ec.europa.eu/research/openscience/index.cfm?pg=open-science-cloud) funcțional sunt mai degrabă sociale decât tehnice;
  2. Provocarea tehnică majoră este complexitatea procedurilor de analiză a datelor și a diferitelor discipline, decât dimensiunea datelor în sine;
  3. Există un deficit alarmant de experți în domeniul datelor, atât la nivel global, cât și în Uniunea Europeană;
  4. Există un sistem învechit de recompensare și finanțare pentru știință și inovare, care susține cultura articolelor și împiedică publicarea și reutilizarea eficientă a datelor;
  5. Lipsa expertizei intermediare de bază a creat o prăpastie între furnizorii de infrastructură electronică și specialiștii în domeniul științelor;
  6. În ciuda succesului Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI - https://ec.europa.eu/research/infrastructures/index_en.cfm?pg=esfri), fragmentarea între domenii încă produce soluții repetitive și izolate;
  7. Ciclurile de finanțare scurte și dispersate ale cercetării nu sunt adecvate scopului de a reglementa și de a utiliza eficient datele științifice globale;
  8. Seturile mari de date distribuite devin din ce în ce mai imobile. Un singur HPC (calculatoare foarte performante) centralizat este insuficient pentru a putea face meta-analiză distribuită a datelor, și a suporta federalizarea peste limita critică (nu poate analiză în timp scurt datele distribuite în multe locuri) și nu poate învăța;
  9. În ciuda provocărilor, componentele necesare sistemului EOSC în mare parte există deja, dar sunt pierdute în fragmentare și răspândite în 28 de state membre, precum și în diferite comunități de cercetare;
  10. Nu există un efort sau un instrument dedicat și mandatat pentru coordonarea activităților de tip EOSC în statele membre.
Schema de mai jos a stârnit vii dezbateri şi discuţii:



Un mediu propice gândirii şi acţiunii eficiente
În consecinţă, analizăm/„judecăm” succesul nostru din perspectiva capacităţii noastre de a „modela” conţinutul şi de a stimula „ritmul” dezbaterilor, prin utilizarea unei abordări pragmatice a dialogului, care să reuşească ceea ce este, în mod natural/structural, „în opoziţie de fază” şi anume parteneriatul şi colaborarea, reciproc avantajoasă, dintre mediul de cercetare și mediul de afaceri,cu scopul de a găsi soluții la necesităţile comune, care să crească competitivitatea economică şi valoarea adăugată pentru societate, în ansamblul său. Scopul nostru nu este, în principal, să „educăm” comunitatea noastră ştiinţifică şi socio-economica „ce să gândească” şi cum să acţioneze, ci mai degrabă să înțelegem cum să „gândim” şi să acţionăm mai bine „împreună şi eficient”.



Tags: inovare, UPB

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite