Revista >> Noiembrie 2017 [Nr.199] >> Cercetare & Invatamant superior

INOVABIOMED, primul an de evoluție

Bogdan Marchidanu

17 Noiembrie 2017

Cum vă recrutaţi tinerii colegi de la facultăţi?
Să ştiţi că şi noi suntem un pic uimiţi de ceea ce pot face aceste echipamente. De aceea, ne-am dat seama că devine esenţial să atragem resurse umane tinere şi capabile. Până la sfârşitul anului viitor, de pildă, va trebui să ocupăm 11 poziţii de cercetător ştiinţific, prin concurs. Aceşti tineri vor lucra direct cu aceste echipamente şi vor putea experimenta şi realiza produse.

Cum facem ca această bijuterie să nu se transforme în mlaştina românească în care s-au irosit atâtea proiecte în decursul istoriei?
Depinde de noi, de oamenii de proiect. Noi ne-am fixat singuri nişte ţinte. De pildă, ne-am fixat ca ţintă ca, în următorii zece ani, cu echipamentele din acest proiect, să realizăm cel puţin un articol în Nature. Aici nu vorbesc de sateliţi, ci de acea revistă care înseamnă prestigiul suprem în domeniul cercetării-inovării. Ca să ajungi să publici acolo e nevoie de un grad foarte mare de noutate. Până acum ideile nu se puteau aplica în România pentru că nu exista suportul material. Cu aceste echipamente avem acum acest suport. Aşadar, acum ne trebuie ideile, care sunt convins că vor veni de la oameni foarte tineri.

Cât de mult depinde de autorităţi acest concept extrem de interesant pentru România?
E o întrebare încuietoare. Da, ni s-au pus tot felul de piedici pe parcurs. Lumea nu înţelege că atunci când faci un lucru unic nu poţi să îl pliezi pe o structură birocratică existentă. Vorbim de un mare grad de noutate pe plan mondial. Politehnica are aici un avantaj major. Este singura universitate din România membră CESAER (Conference of European Schools for Advanced Engineering Education and Research) . În această lume trebuie să arătăm că ne merităm locul și vom avea în curând această ocazie. Conferinţa CESAER se va ţine, în premieră, în Universitatea Politehnica din București în anul 2018. Va fi un moment extraordinar, când la Bucureşti vor fi prezente printre cele mai bune 42 de universităţi tehnice europene, cărora le vom putea arăta ce există deja în România la ora actuală.

V-am pus întrebarea precedentă deoarece, într-un orizont mai mic sau mai mare de timp, mina de diamant reprezentată de INOVABIOMED are potenţialul de a atrage şi oameni de afaceri care să fructifice rezultatele cercetării. Iar aceşti oameni de afaceri se vor lovi de birocraţia românească...
Aveți dreptate. Voi răspunde printr-un exemplu. Am organizat o conferinţă la Politehnica împreună cu Universitatea din Birmingham. Această universitate nu se compară cu Oxford sau cu Cambridge în termeni de cercetare, de pildă, însă este prima universitate din Europa în termeni de antreprenoriat. Profesorii şi studenţii de acolo sunt încurajaţi să deschidă afaceri în universitate, folosind dotările universităţii. Am întrebat dacă nu le este frică de asemenea acţiuni, gândindu-mă că o persoană care ar deschide o afacere în România folosind dotările unei universităţi ar fi imediat anchetată. Cei de acolo s-au mirat şi mi-au răspuns că nu au de ce să se teamă. Da, se folosesc dotările publice ale universităţii, dar rezultatele afacerilor contribuie în mare parte la generarea de venituri pentru universitate şi, prin aceasta, la dezvoltarea ei. Mă tem că este nevoie de o imensă schimbare de mentalitate în România.
Cred că dacă în Senatul României, în Camera Deputaţilor, în ministere, ar fi mai mulţi oameni mai tineri, lucrurile s-ar schimba. Avem multă nevoie de oameni tineri, care să vină cu idei de schimbare a mentalităţii şi a modului de organizare. De pildă, rectorul de la Universitatea din Birmingham este un manager eficient şi un om de afaceri. Face bani pentru universitate. Aici trebuie să schimbăm mentalitatea în România. Universităţile trebuie conduse ca nişte centre de afaceri, care să genereze bani şi astfel să se poată dezvolta. În România, încă se aşteaptă bani de la bugetul de stat, dar nici legislaţia nu ajută universităţile să devină centre de afaceri.

Colaboraţi şi cu alte centre dezvoltate în Politehnică, aşa cum este, de pildă, centrul de transfer tehnologic?
Da, evident. Colaborăm deoarece acolo s-au dezvoltat competenţe excelente legate de transferul tehnologic. Cercetarea şi tehnologia sunt strâns legate. Aici e vorba iarăşi de ceva destul de neglijat în România. Este foarte importantă existenţa unor grupuri dedicate serviciilor profesionale precum transferul tehnologic sau inovarea.

Ca un corolar pentru cele discutate până acum, care ar fi principalele domenii de aplicare pentru cercetările efectuate în cadrul INOVABIOMED?
Este vorba de zona imensă de profitabilitate a implanturilor medicale. Noi am dori să reuşim ca în România să producem măcar implanturile de duzină. Însă cercetările noastre merg mult dincolo de asta. A doua zonă este cea pharma. Vorbim aici de medicamente cu eliberare controlată de ultimă generaţie. România nu stă bine nici aici. O linie de producţie de medicamente pentru terapie monoclonală, de pildă, ar fi extraordinară pentru România. A treia zonă este cea din domeniul electronicii. Aici vorbim de materiale de tip grafene, unde cu echipamentele achiziționate putem merge pe aplicaţii de vârf. Pe lângă acestea, există ale domenii unde putem aduce un plus. De exemplu, domeniul mediului înconjurător sau al energiei, unde cercetările noastre pot duce la materiale inovatoare, cu mare impact în astfel de domenii.

Cum decurge colaborarea cu mediul privat?
Când am depus documentaţia pentru finanţare europeană a proiectului a trebuit să dovedim interesul unor agenţi privaţi pentru ceea ce facem aici. Problema noastră actuală este că trebuie să dovedim că putem scoate nişte materiale noi şi să convingem mediul privat de utilitatea unui transfer de la noi la ei. În general, mediul privat preferă să cumpere tehnologie la pachet din import, la un preţ mult mai mare, dar care este un pachet verificat. Noi venim cu tehnologii care vor trebui ajustate. Aici cred că se pot dezvolta medii de business chiar în universitate. E vorba de companii fondate chiar în interiorul universităţii, care să fie orientate spre business. Avem nevoie de consultanţă în acest sens, şi de aceea vrem să dezvoltăm relaţii puternice cu universităţi din străinătate care au dezvoltat competenţe puternice în zona afacerilor şi antreprenoriatului. În următorii ani vom consolida și această componentă.