.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Cybercrime influenteaza biometria
Ceea ce au prezis partizanii fenomenului Science Fiction, acum mai bine de un sfert de secol, s-a adeverit. Explozia fenomenului “cybercrime” a stimulat raspandirea sistemelor de securitate biometrice. Astazi, utilizarea metodelor biometrice - metode de identificare si autentificare pe baza unor caracteristici fizice individuale, cum ar fi: amprente digitale, voce, forma fetei, irisul, retina, geometria palmei, etc, a devenit nu o realitate, ci o necesitate.
O noua provocare
Tehnologiile biometrice sunt deja solutiile preferate ale unei arii extinse de aplicatii si, in special, in domeniul aplicatiilor de acces, acolo unde acuratetea identificarii sau a verificarii unui individ devine cruciala pentru securitate. Aceasta tehnologie este din ce in ce mai usor de integrat in sistemele de securitate ale organizatiilor si considerabil mai exacta in comparatie cu metodele curente de identificare - prin parola sau PIN. Un sistem de acces bazat pe carduri poate impune un anumit grad de control, dar NU POATE FACE legatura intre card si persoana respectiva, acesta putand fi pierdut, imprumutat sau reprodus. Sistemele care utilizeaza PIN-uri (numere de identificare personala) presupun ca un singur individ cunoaste codul specific care ii autorizeaza accesul, dar nici in acest caz NU SE POATE FACE o legatura intre persoana care a introdus pinul si cel care este “proprietarul” codului de acces. Prin realizarea legaturii dintre individ si actiune, tehnologia biometrica elimina toate aceste dezavantaje, prevenind intruziunile sau accesul persoanelor neautorizate, eliminand astfel posibilele fraude din sistem. Este de asteptat ca in acest secol biometria sa fie incorporata in solutiile de securitate nationala, ceea ce va conduce imediat la imbunatatirea securitatii aeroporturilor, la controlarea migratiilor si verificarea documentelor de identificare sau a vizelor, si nu in ultimul rand la prevenirea fenomenului de furt de identitate.
Identificare vs Verificare
In asa-numita industrie a biometriei exista o distinctie clara intre termenii “identificare“, „recunoastere“ si „verificare“. Identificarea si recunoasterea sunt, in esenta, termeni sinonimi, iar in ambele procese (proces ce poarta numele de „comparatie unu la mai multe“), o mostra reprezentata printr-o caracteristica individuala este prezentata sistemului biometric.
Acesta incearca sa determine cui ii apartine mostra, prin compararea sa cu cele aflate in baza de date. Astfel, pe durata procesului de identificare, sistemul biometric raspunde la intrebarea: „Cine este individul?“ si stabileste daca mostra biometrica prelucrata exista sau nu in baza sa de date. Verificarea este practic o „comparatie unu la unu“, in care sistemul biometric utilizeaza o noua mostra pentru a o compara cu modelele anterior stocate. In acest caz, daca cele doua mostre se potrivesc, sistemul confirma identitatea individului raspunzand la intrebarea: „Este individul cine pretinde a fi?“
Ce se intampla daca se doreste, de exemplu, identificarea unui terorist care se imbarca intr-un avion? Metoda identificarii nu are, in acest caz, o eficienta foarte ridicata. Pe de-o parte, bazele de date existente nu contin datele tuturor teroristilor, iar pe de alta parte rata mare de alarme false determina, in timp, o reducere a vigilentei operatorilor ca urmare a obisnuirii lor cu alarmele.
De aceea, verificarea biometrica se dovedeste a fi mai eficienta. Tot ce trebuie facut este sa fie verificata identitatea persoanei recunoscute cu informatiile stocate in bazele de date.
Alegerea solutiei biometrice optime
Primul pas pe care o organizatie il are de facut in alegerea biometriei ca solutie de identificare a personalului il constituie evaluarea nevoilor de securitate interna. Trebuie luate in considerare: nivelul de securitate optim, acuratetea solutiei, costurile si timpul de implementare, precum si impactul asupra personalului. Din punct de vedere al nivelului de securitate, tehnicile biometrice de identificare a caracteristicilor fizice ale individului sunt mult mai precise oferind, prin urmare, un nivel de securitate mai ridicat. In ceea ce priveste acuratetea, scanarea retinei si identificarea irisului sunt metode biometrice foarte precise, insa ambele sunt extrem de scumpe si se adreseaza doar organizatiilor cu un nivel de securitate foarte avansat. Tehnicile de identificare si recunoastere pe baza de amprenta, scanare faciala sau geometria mainii ofera o buna acuratete la un pret mult mai accesibil. Costurile si timpul de implementare ale unui sistem biometric pot fi determinate prin analiza unor factori care includ: timpul destinat research-ului, achizitionarea solutiei,
Parerea ta conteaza: 
Cu ce ne mai ameninţă băieţii răi?
