.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Asociația Română a Compostului și contribuția acesteia la îmbunătățirea situației bioresurselor reziduale din România
Populația Pământului se află în creștere exponențială. Resursele primare sunt limitate și devin din ce în ce mai greu de obținut. Suprafețele de terenuri degradate sunt în creștere la nivel european și mondial. Pentru a răspunde cererii tot mai mari de alimente, sunt necesare abordări noi, care să ia în considerare reutilizarea bioresurselor reziduale (co-produse, produse secundare, deșeuri organice, nămoluri de epurare etc.). România, din păcate, nu numai că nu face excepție, ci este chiar un exemplu negativ în ceea ce privește managementul deșeurilor în general și al bioresurselor reziduale în special. Ca urmare, este necesară o abordare integrată, care să includă, printre altele, aspecte științifice, tehnice, economice, legislative și educaționale.
Toate aceste provocări au determinat un grup de specialiști din domeniul bioresurselor, grup format din profesori universitari, ingineri, proiectanți, consultanți, dar și firme sau asociații private, să se organizeze și, astfel, să ia naștere Asociația Română a Compostului.
Cu personalitate juridică de drept privat, fără scop patrimonial, având caracter profesional și fiind neguvernamentală, nonprofit și apolitică, Asociația Română a Compostului și-a propus, încă de la început, să devină o organizație profesională reprezentativă la nivel național și european în domeniul său de activitate.
Prin acceptarea Asociației Române a Compostului în rețeaua European Compost Network, aceste deziderate au căpătat legitimitate internațională.
O realitate tristă
Prin vocea președintelui său, domnul Valentin Feodorov, cu ocazia participării la evenimente publice sau întâlniri dedicate cu reprezentanții autorităților, ARC a prezentat câteva aspecte ale realității triste din România:
• Este una dintre cele trei țări membre ale Uniunii Europene, pe lângă Cipru și Bulgaria, în care nu există legislație corespunzătoare domeniului compostării.
• 95% din deșeurile municipale merg la depozitare și doar 5% sunt reciclate în condiția în care ținta asumată de România până în 2020 pentru devierea de la depozitare este de 50%.
• Din 2010 și până în prezent, cantitatea de nămol provenit de la stațiile de epurare a crescut de peste cinci ori și este în continuă creștere, având în vedere obligațiile României de a extinde infrastructura de epurare a apelor uzate.
• Unele companii de apă promovează cu o totală lipsă de responsabilitate împrăștierea pe terenurile agricole a nămolurilor netratate, ceea ce poate duce la afectarea pânzei freatice, poluarea cu nitrați și la alte efecte adverse.
• România are capacități de compostare a deșeurilor organice totalizând nu mai puțin de 1.433.533 t/an. Dintre acestea, numai 8,7% sunt instalații funcționale. Restul se împart în instalații nefinalizate (în construcție) (36,4%) și (cel mai grav) instalații care nu funcționează din diverse motive (54,9%).
Recomandări
Pentru a-și aduce contribuția la schimbarea stării de fapt prezentate mai sus, Asociația Română a Compostului a întreprins, până acum, o serie de acțiuni precum:
• A atras atenția societății civile și autorităților asupra pericolelor/riscurilor la care se expun fermierii, companiile de apă și autoritățile statului care permit împrăștierea nămolurilor de la stațiile de epurare, netratate, pe terenurile agricole ca „fertilizanți”.
• A subliniat, de fiecare dată, faptul că, în absența unei legislații și a unor proceduri care să le protejeze corespunzător, terenurile agricole pot fi contaminate prin împrăștierea fără discernământ a nămolurilor, iar consecințele pot fi dramatice pe termen mediu și lung.
• A formulat sugestii de îmbunătățire a Ordinului 344/2004 – privind utilizarea nămolurilor în agricultură. Sugestiile au fost trimise spre analiză companiilor de apă și autorităților competente.
• Experții ARC realizează în prezent o serie de evaluări privind:
► Cadrul legislativ care guvernează activitatea de compostare;
► Efectele aplicării nămolurilor netratate în agricultură.
• Rezultatele acestor evaluări, împreună cu propunerile de ordin tehnic și legislativ vor fi transmise celor interesați până la sfârșitul anului, pe măsură ce vor fi elaborate. Unele dintre acestea au fost transmise deja către Ministerul Mediului.
• ARC a realizat un inventar al instalațiilor de compostare la nivel național, rezultatul inventarului fiind cel de mai sus.
• A arătat faptul că tendințele europene în domeniu indică:
► necesitatea tratării separate a subiectului nămolurilor;
► interzicerea utilizării acestora fără a fi tratate;
► utilizarea cu prudență a compostului sau digestatului rezultate din tratarea nămolurilor.
Și pentru a susține implementarea în țara noastră a celor mai bune practici de tratare a nămolurilor provenite de la stațiile de epurare, ARC a realizat o instalație pilot, la Mioveni, pentru transformarea nămolului în compost. Rezultatele obținute arată faptul că tratarea nămolului prin compostare reprezintă o soluție ecologică, viabilă economic și sustenabilă.
Solicitările adresate de Asociația Română a Compostului autorităților competente sunt:
• Reactualizarea strategiei nămolurilor și integrarea acesteia în PNGD;
• Elaborarea Planului Național de Gestionare a Nămolurilor;
• Elaborarea legii compostului și a normativelor de calitate;
• Înființarea unui grup de lucru public-privat care să monitorizeze progresul și să dezvolte noi acțiuni.
Un partener de încredere
Fundamentul pentru toate demersurile întreprinse de ARC îl reprezintă experiența membrilor fondatori ai Asociației.
Ne dorim să facilităm schimbul de idei; să contribuim la dezvoltarea de noi parteneriate; să atragem companii care dezvoltă tehnologii noi și să familiarizăm mediul de afaceri cu ideea transformării bioresurselor reziduale în produse valorificabile cu valoare semnificativă pe piață.
Ne dorim să ne constituim într-un partener de încredere pentru toate organismele publice sau private implicate în colectarea, procesarea, tratarea și valorificarea bioresurselor reziduale astfel încât, împreună, să contribuim la dezvoltarea sustenabilă a domeniului, la atingerea țintei de reducere, până în 2020, cu 50% a cantității de deșeuri biodegradabile depuse în depozitele de deșeuri și, implicit, la micșorarea impactului activității umane asupra mediului înconjurător.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- Fațetele multiple ale Inteligenței Artificiale
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- Un plan, un plan, regatul meu pentru un plan!
- Testarea în România a turbopompelor pentru rachete spațiale dezvoltate de Agenția Spațială Europeană utilizând standurile de încercări realizate de COMOTI
