Revista >> Decembrie 2017 [Nr.200] >> IMM

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „Întreprinzătorii pot corecta realitatea economică printr-o implicare socială cât mai mare”

Bogdan Marchidanu

12 Decembrie 2017

Ca urmare a turbulenţelor din mediul socio-economic apărute în ultimele luni în România, cu impact inclusiv asupra unor zone precum cercetarea-inovarea şi tehnologia, revista Market Watch a discutat recent cu Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), pe marginea consecinţelor acestor mutații care afectează întreaga societate.

Ce abilităţi specifice ar trebui să dezvolte o firmă de tip start-up pentru a supravieţui în actualele condiţii economice din România?
Este adevărat că întreaga societate este bulversată în această perioadă. Dacă aş fi întreprinzător şi m-aş apuca de afaceri, mi-aş dezvolta capacităţile autiste. Cu alte cuvinte, nu m-aş uita nici în stânga şi nici în dreapta şi mi-aş vedea de drum. În plus, mi-aş crea servicii care să poată fi internaţionalizate foarte simplu şi care să nu depindă prea tare de piaţa internă sau de piaţa publică. Sigur, există şi afaceri care sunt menite pieţei interne, iar acestea nu prea au ce face. Sincer, cred că oportunităţile României au fost ratate în acest an. Am avut o creştere economică de pe urma căreia nu am profitat deloc. Iar din nefericire economia este ciclică. Cu alte cuvinte, acum există creştere, dar mâine situaţia poate fi inversă.

CNIPMMR a emis diverse comunicate în cursul acestui an vizavi de măsurile guvernamentale. S-au bazat aceste comunicate pe studii de impact?
Noi am făcut, de fapt, ceea ce trebuia să facă guvernul. În notele de fundamentare ale diverselor măsuri luate de autorităţi se spune: fără impact asupra mediului de afaceri. Cum poţi să declari, cu seninătate, că mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat sau creşterea salariului minim nu au impact asupra mediului de afaceri?? E ilogic. Poate să fie un impact neutru, sau pozitiv, dar termenul ăsta: fără impact, este un nonsens. Noi am făcut analize de impact în toate cazurile în care au fost anunţate măsuri.

În urma studiilor realizate de dumneavoastră, există un impact diferenţiat în funcţie de domeniul de activitate? M-ar interesa în special cercetarea-inovarea şi IT-ul...
Există un impact specific. În IT, de pildă, salariile vor scădea. La nivel general, analizele noastre de impact arată un efect negativ al măsurilor pentru aproape 85% din firmele mici şi mijlocii. Vorbim de modificări salariale, vorbim de cheltuieli cu adaptarea infrastructurilor IT, şi aşa mai departe. Ce poţi să mai spui? Cu ocazia evenimentului nostru anual privitor la topul firmelor mici şi mijlocii, ambasadorul SUA în România a spus participanţilor că în Statele Unite există o dezbatere plină de controverse legată de modificarea Codului Fiscal. Dezbaterea durează de, atenţie, şase ani! Şi încă nu s-a luat o decizie finală (n.a.- la momentul realizării acestui interviu încă nu se adoptaseră propunerile legislative legate de mediul fiscal în Senatul SUA). Vorbim de două administraţii americane. În România un singur guvern a schimbat Codul Fiscal de două ori, şi aici mă refer la PSD în ultimii trei ani. Este mare păcat, deoarece prin astfel de măsuri luate pompieristic se pot pierde şi unele măsuri bune care ar trebui implementate pentru mai buna sănătate a mediului de afaceri.

De ce mai organizaţi topuri anuale într-un mediu atât de bulversant?
Pentru că cineva trebuie să acorde recunoaştere performanţelor obţinute, tocmai într-un astfel de mediu. O facem noi, dacă autorităţile şi guvernul nu o fac. De altfel şi preşedintele şi primul ministru au lipsit de la evenimentul nostru. Considerăm acest lucru un semnal.

Cum apreciaţi faptul că nici la ora actuală nu a apărut legea prevenţiei şi legea parteneriatului public-privat, anunţate în vară ca certe de către ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer?
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a fost creaţia mediului de afaceri. Vreau să se reţină aici termenul „pentru“. Eu n-am văzut din partea ministrului Laufer nicio luare de poziţie vizavi de toate măsurile economice luate de guvern.
Cred că ministrul Laufer este cu totul depăşit de ceea ce se întâmplă. Ca atare, ce să-i mai ceri în privinţa altor legi esenţiale?

Şi atunci ce înseamnă întârzierea adoptării lor?
Consecinţele se văd cu fiecare zi. Se văd în contractarea investiţiilor şi în scăderea lor cu 20-25%. Asta pe parte de parteneriat public-privat. În zona de prevenţie, aceasta era primul pas pentru stabilitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri. Din păcate, o asemenea lege a ajuns să însemne acum ultima prioritate reală în condiţiile furtunii existente. O furtună în care nu există decât problema justiţiei şi totul trebuie subordonat acesteia, doar pentru că există nişte interese personale pentru asta, care dau întreaga ţară peste cap.

Pot schimba întreprinzătorii cumva această situaţie nefericită?
Aş vedea întreprinzătorii din ce în ce mai mult implicaţi activ la nivel social. Aşa cum ei au creat valoare pentru ei şi pentru comunităţile din care fac parte, îi îndemn să se implice tot mai tare în mediul social. Atunci când o terţă parte încearcă să impună o viziune total desprinsă de realitatea economică, tu, ca întreprinzător, trebuie să începi să te implici şi social pentru corectarea situaţiei. Unii o fac. E îndeajuns să ne uităm la cine participă la manifestaţiile din zilele acestea. Însă nu cred că e suficient. Eu i-aş îndemna pe oamenii de afaceri de succes să intre chiar în politică. Şi asta deoarece ei au demonstrat deja ceva în viaţă. Nu putem avea un Minister al Mediului de Afaceri cu un ministru care nu a făcut niciodată afaceri în viaţa lui. Trebuie să înţelegem odată pentru totdeauna că nimeni nu trebuie să fie veşnic undeva. E bine ca politicianul să lucreze o vreme în mediul privat şi viceversa. Schimbarea este până la urmă motorul evoluţiei, personale şi sociale.

În calitate de părinte spiritual al programului Start-up Nation, cum apreciaţi starea de sănătate a acestui program după un an?
Neutră. E de salutat efortul colegilor din oficiile teritoriale. Evaluarea unui număr de 10.000 de aplicaţii nu e deloc simplă. A fost un efort aproape inuman pentru cei 30-40 de oameni din aceste oficii. Pe de altă parte, privind în sfera guvernamentală, programul este foarte întârziat. Ca atare, implementarea va fi în 2018, iar programul va fi dificil de gestionat. Dacă nu se eficientizează acest program, lucrurile nu vor arăta deloc bine. Un alt aspect de menţionat aici este acela că pe fonduri europene vor debuta 160 de proiecte, pe baza conceptului România Start-up Plus. Şi acolo se vor crea câteva mii de companii, astfel încât trebuie mare grijă la potenţiala canibalizare.

Nu există criterii diferite?
Criteriile sunt cumva similare. O parte din banii pentru Start-up Nation sunt tot fonduri europene. Ca atare, trebuie avut grijă să se creeze complementaritate între programe. Eu unul aş crea parteneriate şi protocoale cu organizaţiile care intră pe programul Start-up Plus, astfel încât să nu existe suprapuneri cu celelalte proiecte. Aici nu are niciun fel de importanţă că au apărut situaţii periferice de tranzacţionare a unor astfel de proiecte finanţate. Este vorba de cazuri marginale, care nu definesc un întreg proces. Din păcate, guvernul tocmai asta face: cade în capcana unor cazuri periferice. Exemplul cel mai elocvent este TVA-Split, introdus pentru că un număr infim de firme nu-şi plăteşte contribuţiile. Pentru cei 15% care sunt rău-platnici, afectăm cei 85% care sunt corecţi.

Astfel de evenimente nu sunt cumva dovada că programul Start-up Nation este deja un organism viu?
Un astfel de program se manifestă ca o fiinţă vie atunci când din primul an ai bani pentru 10.000 de firme, iar numărul celor care aplică este dublu. Aici intervine rolul statului de corectare a fenomenelor marginale negative.