Revista >> Decembrie 2017 [Nr.200] >> IT&C

Gabriel Munteanu, președintele Smart Alliance: „În România suntem pe «survival mode», piața externă ne oferă de cele mai multe ori o gură de aer“

Radu Ghitulescu

12 Decembrie 2017

În 2015, clusterul Smart Alliance își făcea intrarea oficială pe piață cu un model inovator la nivel local: business colaborativ, bazat pe complementaritatea competențelor tehnologice ale companiilor membre și partajarea resurselor. După doi ani, Alianța e pe plus la cifra de afaceri, numărul de proiecte și cel de angajați și se mândrește cu un premiu european pentru „Excelență în Managementul Clusterelor“. Sunt rezultate remarcabile pentru o entitate totuși tânără, însă perspectivele sunt abordate cu optimism moderat de către Gabriel Munteanu, președintele Smart Alliance.

După doi ani de experiență în business-ul colaborativ, cum apreciați deschiderea pieței locale față de această abordare?
România este încă departe de nivelul altor state în care acest concept în forma lui de Cluster sau orice alt tip de asociere are deja tradiție. Dar nu cred că mai contează dacă piața locală este deschisă sau nu, pentru că este oarecum obligată de contextul actual – marii integratori dispar rând pe rând, bugetele sunt din ce în ce mai mici, iar resursele interne se găsesc tot mai greu. Prin urmare, ce poate face piața locală altceva decât să se adapteze? O Alianță ca a noastră – cu experiență, renume, cifre de afaceri în creștere și mii de proiecte și acoperire la nivel mondial – este mult peste orice altceva mai poate să ofere piața din România în acest moment. Așa că, fie că se înțelege conceptul de Cluster mai mult sau mai puțin, de la an la an lucrurile sunt mai simple și pentru noi și pentru piață.

Cum sunteți percepuți la nivelul clientului?
Nevoia te învață și, treptat, Smart Alliance a devenit un brand real în piața locală și – cel mai interesant! – chiar și la nivel mondial. Diferența este că în România încă trebuie să explici conceptul, iar în afara granițelor noțiunea de Cluster este incredibil de bine primită. Smart Alliance deschide mai ușor uși „afară“ doar pentru că este recunoscută ca un model de excelență în economia colaborativă. Un exemplu concret: an de an participanții la Summitul Smart Alliance, mulți dintre ei clienți vechi ai membrilor, au un feedback asemănător: „Știam de Cluster, știam că ești membru în Smart Alliance, dar nu mi-am imaginat niciodată că ați ajuns la acest nivel!“

Care este poziția partenerilor tehnologici față de Alianță?
Evident că și în relația cu partenerii tehnologici avantajul este comun și intrinsec, însă în continuare este neexploatat la adevăratul potențial real-colaborativ. Palierele de colaborare se dublează, o dată fiind parteneriatul cu unul sau mai mulți membri din cluster care promovează, vând și implementează respectivele tehnologii hardware sau software. Dar dincolo de acest aspect clasic, Clusterul devine o nouă entitate care poate coagula „orice“ la nivel de platformă, Multi-Brand/Channel/Technology, care adună efortul de marketing comun și concatenează resurse, idei și inovație de produs și proces.

„Proiectele de anvergură sunt «la Stat»“

Câte dintre proiectele care au susținut creșterea cifrei de afaceri a Alianței au fost realizate prin participarea mai multor companii?
Nivelul de colaborare real, adică proiectele realizate în colaborare prin participarea mai multor companii, este încă mult sub potențial. Dar totuși mult peste media pieței din România, care este cumva un mediu anti-colaborare. Puțin peste 50% din cifrele Smart Alliance sunt realizate de membrii săi cu precădere în afara României, direct sau indirect.

Valoric, care este ponderea proiectelor locale vs. cele externe?
Noi spunem așa: în România suntem pe „survival mode“, piața externă oferindu-ne de cele mai multe ori o gură de aer. Valoric cifra nu contează atât de mult cât profitul, care este de multe ori greu de realizat în proiectele locale. Când reușim să vindem în afară direct, vorbim de margini corecte. Când suntem obligați să vindem indirect, acestea nu sunt grozave, iar când vindem local doar supraviețuim. Și uneori acest sport extrem prezintă din ce în ce mai puțin interes.

Care sunt principalele cauze ale stagnării pieței locale?
Cauzele sunt multe, dar nu suntem sătui de explicații și de scuze? Eu văd zilnic două motive principale: lipsa educației economice, a noastră, a tuturor, și blocajele majore create de lipsa investițiilor guvernamentale. În toată lumea proiectele de anvergură sunt „la Stat“. La finele lui 2014, piața IT era formată în proporție de 78% din proiecte cu autoritățile locale și centrale și alte instituții cu capital majoritar de stat. În ultimii trei ani investițiile au fost blocate în toate industriile, astfel că dacă statul nu investește, privatul doar supraviețuiește. Vorbind la nivel general, mereu există excepții care întăresc regula.

„Criza resurselor a venit“

În cadrul summit-ului Smart Alliance temele principale au fost Educația – sau mai precis lipsa resursei calificate în industria IT – Smart City și GDPR. Pe scurt, o criză și două oportunități de piață. De ce această alegere?
Pentru că piața noastră este imaginea societății în care trăim. Criza resurselor a venit. Știam că vine, dar, pe lângă faptul că nu am prevenit-o, nici nu avem soluții reale să o combatem. Nu reușim să menținem coeziunea, se fac eforturi disparate, nu centralizate. Este exact ceea ce învățam noi, ca membri în cadrul Smart Alliance, să nu facem. Învățam însă să colaborăm și ne dorim ca, an de an, să arătăm tuturor că, deși am făcut pași mici, măcar noi am încercat. Ne educăm în primul rând pe noi prin exercițiul colaborării și încercăm să educăm și societatea prin exemplul practic. Revenind la întrebare: De ce Smart City și GDPR? Pentru că aici se ridică două noi mari industrii ce vor evolua în forță. Smart City este un concept care înglobează multă inovație de produs și, cel puțin în teorie, urmează finanțări masive în următorii patru ani în această industrie în devenire. GDPR este o obligație legală care va fi tratată cu prioritatea dată de cuantumul istoric al amenzilor posibile. Este o balanță simplă: plătim procente din cifra de afaceri sau, mai simplu, plătim costurile de aliniere și în acest proces încercăm să optimizăm și partea de suport informatic pentru a avea beneficii multiple, complementare alinierii la normele europene.

În abordarea conceptului Smart City la nivel local se vorbește tot mai frecvent de necesitatea unei strategii naționale în acest domeniu, a unei coordonări la nivel central. Împărtășește Alianța acest punct de vedere?
Suntem pro-colaborare la toate nivelurile. Din acest motiv am și ales să extindem în acest an alianțele strategice către parteneri de tip societăți civile, asociații și alte organizații care împreună pot deveni o forță. Separat sunt doar un semnal de alarmă. Oportunitatea este reală, iar Smart Alliance este pregătită din punct de vedere tehnologic să sustină multe direcții „smart“ inovatoare. Dar nu suntem decât un Cluster IT și de aceea am încheiat parteneriate cu Asociația Smart City și alte asociații de profil care vor avea un rol determinant în creionarea și direcționarea unor strategii la nivel central și local. Astfel de asociații promovează conceptul și aduc la aceeași masă autoritățile publice centrale și locale pentru a defini și alinia strategii „durabile“, iar noi ne pregătim să fim apți să reinventăm roata orașului inteligent. Viziunea este esențială, ideal este să fie și centrală, și continuitatea și perseverența sunt ingredientele maturizării oricărei viziuni. Ce-i drept însă, planuri coerente pe termen lung nu se mai fac de mult, dar nu aici ar fi problema, ci în implementarea lor. Pentru că până și noi, ca mediu privat, stăm prost în România la implementarea viziunilor și la continuitatea proiectelor. Ce rost are să ne mințim singuri că o poate face autoritatea centrală fără să schimbăm ceva radical? Poate că singurul remediu ar fi o Alianță a Majorității mediului civic asociativ, pentru a avea puterea de a schimba direcția și de a pune înapoi pe șine trenul progresului, care la fiecare stație ajunge cu întârziere. Timpul ne este cel mai mare dușman – acumulăm constant întârzieri și poate asta ar fi singura constantă în continuitatea administrativă. Nu cred că de apetit tehnologic duce lipsă administrația publică, ci de un demers de tipul parteneriat public-privat.

GDPR este la „doi pași“. Cum apreciați nivelul de pregătire al companiilor locale?
GDPR este un subiect complex, distrugător financiar și juridic prin riscurile asociate nealinierii la standarde. Nivelul de conștientizare a crescut sensibil de la începutul anului până în prezent, dar foarte puține companii și instituții au și trecut la măsuri concrete. Smart Alliance a fost printre primele asociații din piața IT care a tras acest semnal de alarmă, a organizat evenimente dedicate de informare și a oferit și soluțiile informatice, având în cadrul Cluster-ului resurse și tehnologii care acoperă întreaga plajă de cerințe de aliniere. Avem membri și parteneri care pot realiza audituri de securitate și care oferă cursuri de certificare, resurse calificate – precum Responsabil Protecția Datelor în regim internalizat – și consultanță specializată. Avem parteneri firme de avocatură și, nu în ultimul rând, o paletă completă de servicii și tehnologii complementare care sunt obligatorii a fi implementate pentru alinierea la standard.