Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Criza specialiștilor IT, o problemă cu soluții limitate

12 Decembrie 2017



Sunt facultățile de profil capabile să rezolve problema penuriei de specialiști cu care se confruntă piața IT&C locală? La cum se prezintă situația la momentul actual, este puțin probabil. Există prea multe impasuri care trebuie depășite, iar soluțiile enunțate și analizate în cadrul summit-ului Smart Alliance nu sunt prea multe.



La momentul actual, numărul absolvenților facultăților de profil IT&C din România este undeva în jur de 7-8.000 pe an. Insuficient pentru a acoperi cererea de pe piața muncii, unde necesarul este, potrivit specialiștilor, de 15.000.
În acest context, este firească îngrijorarea reprezentanților industriei IT&C, care se confruntă deja cu probleme reale în acest sens. Mai ales că resursele limitate au contribuit la creșterea rapidă a salariilor în acest domeniu în ultimii ani. Este o problemă care afectează cu precădere companiile de dimensiuni medii și mici, însă nici jucătorii importanți din piață, cu resurse financiare mari, nu sunt scutiți. Potrivit lui Sorin Mândruțescu, Country Manager Oracle România, compania are la acest moment 700 de poziții deschise „pe care nu știm cum și când le vom închide, pentru că există o lipsă critică de specialiști în piață“.



Nevoile pieței, ignorate de mediul universitar
Din punctul de vedere al Ligiei Deca, Consilier de Stat pentru Educație și Cercetare, sistemul educațional poate oferi mai mult, în condițiile în care există un interes real din partea absolvenților de liceu bine pregătiți care își doresc să intre la o facultate cu specializare în domeniul IT&C. „Problema rezultă din modul în care se structurează oferta educațională la universități. Acum ceva vreme, România finanța locurile bugetate de statul român pe domenii mari. De câțiva ani însă dăm granturile publice în bloc fiecărei universități, care își repartizează locurile în funcție de nevoi, infrastructură și de modul în care crede ea că ar fi oportun. Acest lucru nu a dus întotdeauna la cele mai bune rezultate, în sensul că tendința firească a fiecărei organizații este să își conserve infrastructura și resursa umană. Aceasta poate însemna că o universitate nu alocă mai multe locuri pe zonă IT, unde ar fi nevoie, pentru că piața o cere, ci le alocă astfel încât să nu concedieze prea mulți profesori. Stimulentele pe care statul ar trebui să le ofere și poate cele pe care mediul privat ar putea să le pună la dispoziție ar putea să capaciteze universitățile să crească numărul de absolvenți IT&C și, evident, să își dezvolte infrastructura, pentru că nu poți pregăti bine un absolvent fără a avea o infrastructură performantă. Este clar că se poate mai mult“, a argumentat consilierul prezidențial.



Migrația începe de timpuriu
George Tecușan, directorul Ligii Studenților Români din Străinătate, este însă de părere că probleme există și în „amonte“, regăsindu-se atât la nivel liceal, cât și gimnazial: „Vedem foarte multe cazuri de studenți și elevi români care obțin rezultate extraordinare la olimpiade și concursuri internaționale. Și este ceva cu care ar trebui să ne mândrim și să fim bucuroși, dar în același timp trebuie să vedem și cealaltă față a medaliei. (…) Degeaba ne plângem că avem universități care nu scot absolvenți, când putem să ne uităm cu un pas în urmă și să vedem promovabilitatea la examenul de bacalaureat. Mai facem un pas și vedem câți elevi părăsesc sistemul după învățământul obligatoriu. Și tot așa, descoperim tot mai multe probleme. Avem elevi de calitate, însă, din punctul meu de vedere, într-un domeniu în care avem doar vârfuri și care nu poate genera o bază solidă nu vom înregistra creștere. Ci doar foarte mulți studenți români care vor să plece în afară la studii și nu vor să se mai întoarcă“.



Exod în creștere: alături de vârfuri vor pleca și tinerii cu rezultate medii
Este un punct de vedere susținut și de Grigore Albeanu, decanul Facultății de Inginerie și IT din cadrul Universității „Spiru Haret“: „Avem la nivel de gimnaziu și liceu valori extraordinare, le-am văzut la olimpiadele de informatică. Dar acești tineri părăsesc România în mare parte, pentru că cei mai buni dintre ei primesc oferte de nerefuzat, granturi care le acoperă foarte mult din programul de pregătire. (…) Acest exod va crește pentru că nu vom mai pierde doar vârfurile. Dacă vor fi, ca anul acesta, 13-15 candidați pe loc la o facultate cu profil IT, nu se va acoperi dorința celor respinși de a merge la acea facultate. Și atunci ei vor căuta înainte de a susține bacalaureatul alternative în cadrul târgurilor educative internaționale, alegând să urmeze instituții de învățământ din străinătate.“

Lipsa cadrelor didactice adâncește criza specialiștilor
„Nu putem pune criza de specialiști doar pe seama faptului că universitățile ar putea să școlarizeze mai mulți studenți, dar nu doresc acest lucru. Alocarea locurilor în facultățile din România este făcută de către ARACIS, care analizează capacitatea fiecărei facultăți pentru un anumit program de studiu, ținând cont de câte cadre didactice are, de câte lucrări de diplomă, proiecte și lucrări de licență pot fi îndrumate, iar pentru aceat lucru trebuie să ai cel puțin titlul de doctor și să fii lector. Ori multe facultăți nu pot școlariza mai mulți studenți pentru că nu au aceste cadre didactice“, a explicat Grigore Albeanu.
Decanul de la „Spiru Haret“ a mai semnalat o problemă specifică învățământului universitar românesc care îi limitează drastic capacitatea de școlarizare: „Am vrut la un moment dat să dezvoltăm în cadrul universității un program pe zona securității cibernetice. Am avut discuții cu parteneri din mediul privat, le-am solicitat specialiști în domeniu, iar răspunsurile au fost favorabile. Însă când le-am spus că aceștia trebuie să aibă doctoratul a trebuit să renunțăm. Pentru că legea prevede ca experții din mediul privat care nu au doctoratul nu pot participa decât la activitățile practice și de consiliere, dar nu pot preda efectiv.“



Este repatrierea o soluție?
Marius Bostan, ex-ministru MCSI și fondator al proiectului Re-Patriot, a abordat problema dintr-o perspectivă practică: „În momentul de față, la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Politehnica București există un deficit de 40 de profesori. Singurele locuri de unde îi putem lua sunt în afara țării. Sunt profesori români care au studiat în străinătate și care și-ar dori să predea la în România. Am discutat cu ei. Am deja exemple concrete în acest sens: Gabriel Istrate, o minte strălucită a României, care după 15 ani la Los Alamos a venit și s-a stabilit la Timișoara. Sunt însă și alți profesori, oameni remarcabili, care nu au venit pentru salarii neapărat și care s-au stabilit în centre universitare din țară: la Suceava, la București, etc. Important este să avem un program național care să «țintească» toți românii plecați și să le oferim o cale pentru a se întoarce. În momentul în care vin, salariul este mic, există problema de adaptare, dar după un an pot participa la proiecte de cercetare, la granturi care să le aducă un venit suficient cât să stea în țară. S-a mai încercat acest lucru în 2005-2006, când s-a oferit o bursă de instalare de 10-15.000 de euro pentru cei care acceptă să vină să predea în România. Îl putem relua și cred că există cel puțin 500 de companii în România care pot oferi burse prin care să finanțeze profesorii“.



Pot strategiile naționale rezolva problema?
Sorin Mândruțescu, Country Manager Oracle România, este de părere că este fezabilă ideea unui profesor susținut din mediul privat, însă nu este convins că aceasta și reprezintă o soluție în sine, pentru că: „Totul pleacă, din punctul meu de vedere, de la curriculă. Lucrăm într-un domeniu care evoluează foarte rapid, în tehnologie lucrurile se schimbă fundamental de la o zi la alta. Pe de altă parte, vorbim despre «castele» care știm foarte bine că există în cadrul universităților, despre protejarea job-urilor și statutelor sociale și profesionale ale profesorilor universitari“.
Referitor la ideea soluționării problemei deficitului de specialiști în domeniul IT&C printr-un program național, Mândruțescu a precizat clar: „Eu nu cred în proiecte naționale. La mine în «prăvălie» cuvântul «strategie» este interzis, pentru că trăim într-o țară care de 27 de ani face strategii sectoriale și naționale“.
Este un punct de vedere cu care Yugo Neumorni, președinte CIO Council România, nu este însă de acord. „Fără o strategie națională în educație, clară și coerentă, pe 15-20 ani, nu cred că vom putea să schimbăm lucrurile în mod esențial“. Președintele CIO Council a adus în discuție însă și alte dimensiuni ale deficitului de specialiști: „Am lucrat 10 ani în industria de aluminiu, iar de trei ani lucrez în cea energetică și vă pot spune că există o lipsă cronică de specialiști în ambele domenii. Deci nu numai IT-ul este în pericol, ci multe alte domenii. Pe de altă parte, în mediul public există probleme importante legate de sistemul de salarizare: nu poți aduce în momentul de față un specialist IT bun într-o companie de stat. Nu sunt foarte speriat de acest lucru, pentru că tendința este ca departamentele informatice să iasă din organizație, iar specialiștii să stea la furnizorii de servicii. Dar faptul că la ora actuală nu pot să îmi angajez un Chief Security Officer performant – apropo de iminenta intrare în vigoare a GDPR – este pentru mine o problemă reală“.




Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite