Revista >> Ianuarie - Februarie 2018 [Nr. 201] >> Cover Story

Un centru european de competivitate în ştiinţa şi ingineria materialelor, în curs de edificare la IMNR

Alexandru Batali

15 Februarie 2018

• Proiectul SUPERMAT consolidează această construcţie strategică
Evoluția unei instituții este în esență istoria tipului de management pus în practică de persoanele care îi conduc destinul şi totodată un proces reuşit al proiectelor sale majore. S-a împlinit 1 an de când fostul director ştiinţific al Institutului de Metale Neferoase și Rare - IMNR, dr. Roxana Mioara Piticescu, a preluat mandatul de director general şi responsabilitatea continuării performanțelor cercetării din domeniu. Alături de echipa managerială propune un model de leadership gândit să asigure dezvoltarea și consolidarea poziției IMNR pe piaţa CDI, atât prin specializarea inteligentă Econanotehnologii și Materiale avansate, precum și într-un domeniu de prioritate publică, Tehnologii noi și emergente. Lansat în urmă cu doi ani, unul dintre proiectele flagship ale Institutului, SUPERMAT, susţine exemplar această direcţie şi oferă imaginea sugestivă a unui nou nivel evolutiv spre care se îndreaptă IMNR.

Ştiinţa evoluează în mod clar odată cu progresul în cunoaștere și tehnologie și cu preocupările societății. Știința este strâns legată de societate și se schimbă odată cu aceasta. Comunitata științifică, dar și societatea în ansamblul ei, au devenit din ce în ce mai preocupate de siguranță, de protecția mediului, influențând modul în care se desfășoară cercetarea. Cercetarea științifică este flexibilă, în continuă schimbare pentru a se adapta noilor preocupări și a se baza pe noi oportunități. În acest context, modelul de management abordat de IMNR este „managementul schimbării”, aflat în concordanță cu nevoile clienților, progresele tehnice și reglementările guvernamentale, Institutul devenind astfel o organizație flexibilă, deschisă față de mediul său extern.
„Bazat pe evidența dinamicii cercetării științifice, concepția managerială are în vedere dezvoltarea și consolidarea poziției Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare (INCDMNR-IMNR) în cadrul pieței CDI, atât prin specializarea inteligentă Econanotehnologii și Materiale avansate, precum și într-un domeniu de prioritate publică, Tehnologii noi și emergente, IMNR fiind unul dintre actorii importanți din piață. De asemenea, inovarea și transferul tehnologic constituie condiții necesare pentru creșterea competitivității IMNR în cadrul pieței CDI”, sintetizează dr. Roxana Mioara Piticescu concepția managerială care va ghida parcursul Institutului.

În paralel, orientările strategice de management se sprijină pe 3 piloni: atingerea masei critice de personal, care să facă institutul mai prezent în publicații și totodată să aducă rezultatele într-o formă adecvată transferului tehnologic/valorizării lor, modernizarea infrastructurii de cercetare și promovarea unei politici de inovare orientată spre noile tendințe ale firmelor din domeniul componentelor auto, energiei, comunicațiilor, medicinei, sistemelor energetice bazate pe surse regenerabile.
„Pe parcursul primului an de mandat schimbările au vizat câteva componenete cheie. În mod prioritar s-a început implementarea unui management de resurse umane mai performant, bazat pe analiza situației resurselor existente la începutul mandatului și a previziunilor de dezvoltare. S-a asigurat totodată un climat social, motivațional și salarial stimulativ în funcție de performanțele în activitate. O altă schimbare esenţială a vizat structura organizatorică. A fost propusă o nouă structură organizatorică care să concentreze atât resursa umană, cât și infrastructura de cercetare, pe direcții majore de cercetare având la bază multidiciplinaritatea. Această schimbare planificată va permite optimizarea performanței institutului la nivel de progres tehnologic şi oferirea de servicii noi”, explică directorul general IMNR.
Transformarea prin care trece Institutul nu ar fi posibilă în absenţa unei bune comunicări în familia IMNR. „Susţin existenţa unei comunicări deschise, oneste, bazată pe respectul opiniilor, atribute care încurajează munca în echipă şi asigură calea spre succes și performanță. Pentru a funcţiona optim am întotdeauna ca reper în activitatea profesională deviza lui Lyndon Johnson - Nu există probleme pe care să nu le putem rezolva împreună, ci există foarte puține probleme pe care să le putem rezolva singuri”, subliniază dr. Roxana Mioara Piticescu.

O echipă de conducere experimentată
Plecând de la realitatea potrivit căreia oamenii reprezintă principala resursă a unei organizații, în particular a unui institut național de cercetare, echipa de conducere din cadrul INCDMNR-IMNR a fost concepută în aşa fel încât să îmbine experiența cu necesitatea de schimbare și adaptare. Selecția echipei de conducere a avut în vedere experiența membrilor echipei de a lucra împreună, competențele acestora și încrederea în capacitatea lor de a rezolva problemele.
INCDMNR-IMNR are un nou director științific, dr. ing. CS II Adrian Mihail Motoc, care manifestă flexibilitate în gândire, acceptă experiențe noi și este motivat pentru punerea lor în practică. Este important de subliniat şi faptul că tinerii cercetători sunt implicaţi în luarea deciziilor și în procese de conducere la nivelul laboratoarelor, acesta fiind o modalitate reușită de creştere a gradului de implicare şi de responsabilitate al angajaţilor în direcţia dezvoltării IMNR. Rezultatele financiare ale institutului, precum și asigurarea stabilității financiare a institutului sunt monitorizate împreună cu directorul economic, economist Marius Constantin Șcrab.

Obiective ambiţioase
Care sunt principalele obiective pe care noua conducere şi-a propus să le atingă pe perioada mandatului? Nu putem avea un răspuns nuanţat fără o trecere în revistă a celor mai importante schimbări din istoria Institutului. Pe 1 iulie 1966 a fost înființat Institutul de Metale Neferoase și Rare – IMNR, care era structurat pe trei direcții: cercetare, proiectare și microproducție. O primă schimbare a survenit în anul 1990, când institutul s-a restructurat fundamental din punct de vedere organizatoric și al resurselor umane pentru a se alinia noilor realități. În 2004, IMNR a devenit institut național de cercetare dezvoltare, cu o nouă structură organizatorică, adaptată dinamicii mediului extern institutului în domeniul său de activitate. A fost de asemenea creat un centru de transfer tehnologic în domeniul materialelor avansate.
„IMNR este un institut cu tradiție, care împlineşte anul acesta 52 de ani de la înființare, iar transformarea sa nu poate fi realizată fără a ţine cont de istoria sa şi de reperele trecutului. Pe de altă parte, așa cum am mai spus, cercetarea științifică este flexibilă și în continuă schimbare. Din aceste motive, sunt pentru continuitate, pentru păstrarea acelor elemente care au adus și pot aduce valoare adăugată. Tocmai de aceea principalele obiective care urmează să fie atinse pe perioada mandatului au fost definite pe baza unei analize SWOT, care a presupus evaluarea mediului extern larg (plasarea institutului în sistemul macro, competitori, condiții externe etc.) și evaluarea mediului intern (organizare și personal, preocupări de CDI, nivelul rezultatelor și infrastructura)”, afirmă directorul general IMNR. Obiectivele majore vizează asigurarea masei critice de personal; reducerea dependenței de fonduri bugetare; asigurarea masei critice de rezultate CD valorificabile și valorificarea rezultatelor cercetării.
Dincolo de aceste ţinte, care acoperă un termen mai lung, la sfârșitul primului an de mandat există deja câteva satisfacții importante, care confirmă faptul că IMNR se afla pe un drum bun. Astfel, utilizarea eficientă a alocațiilor bugetare primite de la Ministerul Cercetării și Inovării a permis îmbunătățirea condițiilor pentru desfășurarea activității de cercetare și conexe. Achiziția unor echipamente performante a asigurat modernizarea masivă a infrastructurii de cercetare, iar în vederea îmbunatăţirii infrastructurii umane au fost atraşi tineri absolvenți și angajat un număr mai mare de cercetători, comparativ cu anul anterior, acţiune care a condus implicit la formarea unor noi echipe multidisciplinare. Mai mult, abordarea unor tehnologii emergente (fabricare aditivă utilizând materiale compozite și hibride sintetizate prin procedee originale dezvoltate în institut; obținerea de acoperiri multistrat prin depunere multiplă în fascicul de electroni) şi consolidarea parteneriatelor deja existente la nivel național și internațional, precum și atragerea de noi parteneri, sunt alte plusuri valorice înregistrate de IMNR pe parcursul 2017.

Proiecte de referinţă
Care sunt însă principalele proiecte care asigură în acest moment fundamentul și totodată evoluția IMNR? Stând de vorbă cu conducerea Institutului am aflat că majoritatea proiectelor de cercetare-dezvoltare elaborate și implementate de IMNR au un caracter aplicativ. Ele se adresează în special programelor realizate în parteneriat cu întreprinderi, cu deosebire IMM-uri. Sunt proiecte care abordează probleme complexe de cercetare privind sinteza de noi materiale nanostructurate cu compoziție și structură programată, utilizarea acestora în procese și tehnologii emergente pentru obținerea de filme și acoperiri nanostructurate cu proprietăți programate, dezvoltarea unor materiale special proiectate pentru procesarea prin tehnici de fabricare aditivă sau sinterizare rapidă, obținerea de materiale nanostructurate cu stabilitate termo-dinamică ridicată pentru aplicații în imagistică medicală. Toate aceste proiecte au un caracter multidisciplinar, la granița dintre chimie, fizică, știința materialelor și medicină. O importanță majoră este acordată economiei circulare, mergând până la reciclarea unor resurse secundare de metale neferoase și integrarea lor pe întregul ciclul de viață. Prin aceste proiecte întreprinderile partenere din proiecte beneficiază de materiale și metode noi de procesare, care contribuie la reducerea amprentei de carbon prin tehnologii cu consumuri reduse de energie și materii prime, reducerea poluării și a riscurilor pentru sănătatea și siguranța muncitorilor, realizarea de procese automatizate și integrate. În linii mari, sunt proiecte finanțate prin programul NATO Știință pentru Pace (2000-2004); proiecte finanțate prin programele cadru ale Uniunii Europene - FP5, FP6, FP7 și H2020 - şi proiecte din H2020 în curs de contractare.

SUPERMAT, un accelerator al competitivităţii IMNR
În mod cert, SUPERMAT – The Virtual Centre for Integration of Innovative Synthesis and Processing Methods for Sustainable Advanced Materials Operating under Extreme Conditions (www.imnr.ro/supermat), este unul dintre proiectele flagship care asigură creşterea competitivităţii IMNR şi tranziţia către următorul nivel evolutiv. Dezvoltarea şi înţelegerea materialelor avansate pentru condiţii extreme aduce noi oportunităţi ştiinţifice şi tehnologice pentru institut şi oferă şansa IMNR de a deveni un centru de excelență în domeniul ştiinţei şi ingineriei materialelor.

Ce expertiză și infrastructură specială a recomandat institutul pentru a câștiga și gestiona acest proiect de anvergură europeană, finanţat din programul H2020? „IMNR a ales această tematică pornind de la realizările anterioare în domeniul materialelor avansate pentru condiții de mediu extreme. IMNR a realizat tehnologia de obținere a titanului și aliajelor de titan cu aplicații în chimie, aeronautică și medicină regenerativă, implementată la uzina ZIROM Giurgiu. Au urmat apoi o serie de proiecte internaționale și naționale care au pus bazele unor tehnologii originale de sinteză și procesare a materialelor ceramice nanostructurate pentru acoperiri cu rol de barieră termică, noi tipuri de aliaje cu entropie ridicată, cu rezistență mecanică și la coroziune îmbunătățite, și noi materiale hibride rezistente la biocoroziune. Unul din indicatorii cheie la începutul proiectului SUPERMAT a fost lista de lucrări științifice publicate în domeniu cu 3 ani înainte de începerea proiectului, care cuprindea 12 publicații ISI în domeniul materialelor pentru condiții extreme. Un al doilea motiv care a recomandat IMNR pentru a conduce acest proiect a fost existența infrastructurii unice la nivel național și chiar european din Centrul pentru Studiul și Intensificarea Proceselor Metalurgice la temperaturi și presiuni ridicate – HighPTMET, realizată printr-un proiectul de fonduri structurale, și pusă în funcțiune la finele anului 2013. Echipamentele de aici permit sinteza de noi nanomateriale prin procedee hidrotermale/solvotermale și utilizarea acestora la obținerea de acoperiri și filme subțiri prin procese fizice în vid înaintat. Proiectarea și realizarea la comandă a unui cuptor în flux de electroni care permite obținerea de filme subțiri și acoperiri pe suprafețe de până la 350 x 350 mm (practic TRL5) a pus bazele unor metode de depunere combinatorială, instalația fiind astfel concepută încât să poată depune în regim de lucru continuu până la 24 de faze diferite, metale, ceramice sau compozite, și a permis realizarea de noi proiecte cu parteneri din țară și din Europa. Al treilea motiv au fost desigur direcțiile strategice de specializare inteligentă existente la nivel național și regional, la care IMNR este puternic conectat”, explică dr Radu Robert Piticescu, directorul proiectului SUPERMAT.