Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Recomandările experților europeni privind dezvoltarea ecosistemului de inovare și antreprenoriat

15 Februarie 2018



• Un raport complex oferă României „harta” către destinația dorită
După o muncă de colectare şi de sintetizare informaţii, recomandări, impresii şi bune practici europene, echipa de experți europeni care s-a ocupat de întocmirea raportului final privind recomandările legate de dezvoltarea ecosistemului de inovare și antreprenoriat din România şi-a prezentat concluziile finale la sfârşitul lunii ianuarie.

Raportul a fost realizat la solicitarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) care a beneficiat de sprijinul oferit de Comisia Europeană prin instrumentul H2020 - Policy Support Facility.
În perioada septembrie 2016 - martie 2017, un grup format din patru experţi, specialişti independenţi din Finlanda, Franţa, Polonia şi Portugalia, a efectuat vizite de lucru la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile implicate în elaborarea şi implementarea politicilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, cât și a celor de antreprenoriat, precum și cu reprezentanţi ai mediului economic, social și antreprenorial.



În luna iunie 2017, Comisia Europeană a făcut cunoscut raportul experților, „Start-ups, Scale-ups and Entrepreneurship in Romania. Specific support to Romania under the Horizon 2020 Policy Support Facility”, ce cuprinde o serie de recomandări privind modul de îmbunătăţire a cadrului de politici şi măsuri necesare pentru a sprijini dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc.
Policy Support Facility este un nou instrument al programului cadru de cercetare, dezvoltare și inovare al Comisiei Europene, H2020, care oferă statelor membre şi ţărilor asociate la programul Orizont 2020 sprijin practic pentru a proiecta, implementa şi evalua reforme care îmbunătăţesc calitatea investiţiilor în cercetare şi inovare, politicile şi ecosistemele de inovare şi antreprenoriale. Prin accesarea acestui instrument, România și-a exprimat interesul de a stimula dezvoltarea ecosistemului antreprenorial şi de inovare, în acord cu obiectivele Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 şi ale Strategiei Guvernamentale pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Îmbunătăţirea Mediului de Afaceri din România – Orizont 2020.

O listă extinsă de puncte forte și puncte slabe
La sfârșitul lunii ianuarie, vorbind în deschiderea evenimentului de prezentare a concluziilor raportului, Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice spunea: „Odată ce avem evaluarea, concluziile şi recomandările finale, sperăm să generăm o masă critică de persoane şi entităţi interesate, necesară implementării, fie şi parţial, a acestor recomandări, deoarece ele sunt importante și pot avea impact real în creșterea competitivității României.”
Punctul de plecare al recomandărilor l-a constituit o analiză de tip SWOT a mediului antreprenorial românesc. O analiză care înseamnă mult mai mult decât o simplă listă specifică extinsă de puncte forte, puncte slabe şi oportunităţi pentru întreprinzători şi mediul de inovare, şi, prin extensie, pentru întreg mediul economic local.
Punctele forte identificate sunt numeroase şi au capacitatea de a oferi speranţă la nivelul posibilităţilor de schimbare. Enumerate pe scurt, aceste puncte forte se referă la existenţa unor universităţi tehnice foarte bune, existenţa unui bun bazin de talente locale, costul competitiv al vieţii prin comparaţie cu alte ţări europene, existenţa unor oameni talentaţi şi motivaţi în sectorul public, apartenenţa la Uniunea Europeană, disponibilitatea fondurilor structurale europene, existenţa unei diaspore puternice în întreaga lume, o poziţie geografică avantajoasă şi existenţa bursei de valori (BVB) orientată către sprijinirea antreprenoriatului.



Unele din aceste puncte forte sunt, însă, simultan, îngemănate cu puncte slabe. De pildă, faptul că există unii oameni capabili şi motivaţi în sectorul public nu ajută, din păcate, la creşterea gradului de încredere între sectorul public şi cel privat, o caracteristică văzută ca o mare slăbiciune sistemică. La fel cum disponibilitatea fondurilor structurale europene nu are cum să se transforme în motor de creştere în condiţiile lipsei de coordonare între ministere, principalele ordonatoare de fonduri, şi a fragmentării instrumentelor de lucru, o altă caracteristică de slăbiciune sistemică.
Printre alte puncte slabe identificate se numără exodul de creiere şi forţă aptă de muncă, lipsa unei culturi antreprenoriale, lipsa culturii investiţionale în companii şi aversiunea cvasi-generală faţă de asumarea de riscuri, lipsa de conexiuni internaţionale şi de cooperare între stakeholderi, existenţa multor politici impuse de stat şi nu de piaţă, birocraţia excesivă şi lipsa unei monitorizări reale a politicilor şi instrumentelor.
„Toate aceste puncte slabe sunt extrem de importante, atât per ansamblu, cât şi luate individual”, declara Paulo Andrez, preşedintele portughez al grupului de experți. „De pildă, cum ar putea exista o cultură antreprenorială în condiţiile existenţei unei aversiuni faţă de risc? Am întâlnit multe situaţii în care oamenii erau dornici să facă afaceri, dar fără să-şi rişte fondurile proprii. În plus, existenţa situaţiei curente, în care oamenii sunt încurajaţi să pornească afaceri pe bani de la stat, este cel puţin ciudată. De ce? Deoarece astfel se anulează orice şansă de existenţă a aşa-numiţilor business angels, adică a celor care finanţează, de fapt, cele mai multe afaceri la debut în economiile de piaţă consolidate. Iar legea existentă acum în România nu are absolut nicio legătură cu business angels şi trebuie complet schimbată”.

Necesitatea unui Consiliu pentru Inovare și Antreprenoriat
Recomandările emise de grupul de lucru au plecat de la trei principii fundamentale. „Aceste principii se regăsesc în recomandări atât pe orizontală, cât şi pe verticală, deoarece ele transcend zonele individuale”, spunea Paulo Andrez. „Este vorba de principiul dezvoltării unei comunităţi antreprenoriale, principiul întăririi transparenţei şi diseminării de date şi principiul internaţionalizării, ultimul fiind axat pe nevoia de conexiuni internaţionale pentru succesul oricărui ecosistem antreprenorial, de la care România nu poate face excepţie.”
Stabilirea unui mecanism de guvernanţă pentru un nou Consiliu pentru Inovare şi Antreprenoriat bazat pe bune practici din sectorul privat este văzută ca una din cele mai importante recomandări. Acest nou consiliu ar trebui să includă persoane respectate din mediul de cercetare, academic şi de afaceri, selectate conform capacităţii personale de a funcționa drept voce imparţială, nepolitică a ecosistemului antreprenorial.
Pentru sprijinirea acestei recomandări a fost lansată şi ideea înfiinţării unui Premiu pentru Antreprenoriat sub auspiciile Preşedinţiei (Președintelui) României, prin care să se promoveze firmele antreprenoriale de succes şi să fie oferită recunoaştere întreprinzătorilor de succes. În acelaşi sens funcţionează şi ideea dezvoltării unui portal web, promovat la nivel internaţional, care să ofere informaţii relevante pentru şi despre firmele de tip start-up.

Valoarea conexiunilor și a serviciilor digitale suport
„Banii sunt, desigur, importanţi pentru orice afacere la început”, adăuga Paulo Andrez. „Numai că banii sunt ultimii pe listă atunci când vrei să porneşti o afacere. Cele mai importante sunt mijloacele non-financiare, cum ar fi conexiunile. De aici şi importanţa existenţei unui asemenea portal informativ. După cum la fel de importantă pentru întreprinzători aflaţi la început de drum este şi înfiinţarea unui Connecting Hub sub forma unei platforme de facilitare a legăturilor internaţionale cu alte medii antreprenoriale, prin intermediul căreia să se dea o mână de ajutor la integrarea şi promovarea ecosistemului antreprenorial românesc, a firmelor start-up din cadrul lui şi a firmelor care încep deja să se dezvolte.”
Esenţiale pentru un asemenea obiectiv, în viziunea membrilor grupului de experți, sunt câteva acţiuni. Este vorba de dezvoltarea unui sistem IT la nivel naţional care să poată face legături către toţi actorii ecosistemului şi care să fie automat alimentat cu date de la toţi stakeholderii. La fel, este vorba despre acţiuni de monitorizare a datelor agregate, care să devină accesibile în mod deschis tuturor actorilor din ecosistem. O altă acţiune necesară este efectuarea, la fiecare trei ani, a unui studiu aprofundat al ecosistemului antreprenorial românesc, pe baza datelor reale colectate din ecosistem. În fine, o altă acţiune ar consta în selectarea unei echipe internaţionale de experţi care să evalueze ecosistemul în mod regulat şi să ofere recomandări guvernului.
Oarecum legată de prima recomandare principală este şi a doua recomandare, care vizează crearea unui centru de servicii digitale de tip ‘one-stop-shop’ pentru întreprinzători, care să ofere servicii integrate de tip e-Guvernare. Un rol deosebit a fost identificat pentru Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, care ar trebui să adopte o abordare de tip ‘sandbox’ pentru a testa achiziţiile pre-comerciale şi achiziţiile de inovaţie care vizează firmele de tip start-up şi cele în dezvoltare. La fel de importantă în privinţa unor astfel de servicii de e-Guvernare este socotită şi dezvoltarea unei „Agende de Reglementări prietenoase cu mediul antreprenorial”, care să aibă principiul antreprenorial ca standard de îndrumare pentru consultările şi colaborările trans-ministeriale la nivelul ecosistemului.

Ajustări și stimulente privind taxele şi munca
O altă zonă importantă de recomandări este (inevitabil) cea legată de taxe şi muncă. În opinia grupului de experți este foarte importantă monitorizarea şi ajustarea sistemelor financiar şi de muncă pentru încurajarea investiţiilor în acţiuni ale companiilor, reinvestirea dividendelor şi alcătuirea de scheme de opţiuni în acţiuni pentru stimularea ecosistemului antreprenorial.
„Considerăm foarte importantă extinderea scutirilor de taxe către IMM-uri pentru stimularea investiţiilor locale în firmele start-up şi pentru atragerea capitalului străin”, spunea Andrez. „Simultan, este nevoie de fluidizarea procedurilor legate de taxe şi muncă pentru a se potrivi nevoilor specifice ale IMM-urilor inovative, dar şi de oferirea de stimulente fiscale pentru investitori în companii listate pe piaţa AERO de la Bursa de Valori.”
Statul ar trebui, în context, să exercite o funcţie strategică de catalizare a ecosistemului antreprenorial din România prin sprijinirea creării de reţele de informaţii, promovarea şi internaţionalizarea firmelor start-up româneşti şi a celor în dezvoltare, precum şi prin schimburi de informaţii şi de bune practici. În acelaşi timp, statul poate juca un rol esenţial prin furnizarea de sprijin financiar pentru antreprenoriat şi inovare, precum şi prin oferirea de co-investiţii în scheme de finanţare de tip capital de risc şi business angels.
Nu în ultimul rând, este nevoie de sădirea unor noi tipuri de parteneriat între cercetare, educaţie şi mediul de afaceri, preferabil în colaborare cu diverse agenţii care oferă finanţare. În fine, statul trebuie să contribuie la execuţia strategiei de specializare inteligentă prin fructificarea la maxim a fondurilor structurale europene alocate în această direcţie.

Rolul esențial jucat de educație
În definirea unui viitor ecosistem antreprenorial de succes în România, grupul de lucru consideră esenţial rolul jucat de instituţiile educaţionale şi de aceea a emis o recomandare specială în acest sens. Astfel, conform grupului, este nevoie de dezvoltarea unei scheme specifice de stimulare a implicării corpului didactic în activităţi antreprenoriale, un accent aparte fiind pus pe inovarea în activitatea de predare.
În acelaşi timp, este nevoie de modificarea legii privind proprietatea intelectuală, astfel încât să poată fi implementată şi respectată de instituţiile de învățământ superior. Similar, este nevoie de stabilirea unor structuri comune de transfer tehnologic pentru toate universităţile şi instituţiile de cercetare, obiectivul fiind acela al reducerii costurilor de transfer şi al oferirii de instruire internaţională şi mentorat pentru personalul implicat în astfel de procese. Nu în ultimul rând, este nevoie de definirea unui stimulent specific pentru universităţi, pentru ca acestea să investească în activităţi de antreprenoriat. „Vorbim de un stimulent care să aibă un rezultat vizibil: companii nou înfiinţate şi nu teze elaborate”, sublinia Andrez.

Importanța unor noi reglementări financiare
În fine, un alt set de recomandări se referă la schimbări ale reglementărilor financiare. Sunt vizate schimbări ale prevederilor legale care actualmente nu permit fondurilor de pensii sau altor investitori instituţionali să investească în companii aflate la început de drum sau în fonduri cu capital de risc. „Este suficientă stabilirea unei limite de 1 sau 2% din fonduri pentru astfel de investiţii”, aprecia Andrez. „Astfel chestiunea se poate rezolva fără generarea unor riscuri majore pentru acele fonduri”.
În paralel, este vizată şi finanţarea Fondului Român de Contra-garantare cu suficienţi bani încât Fondul Naţional de Garantare pentru IMM-uri (FNGCIMM) să poată emite garanţii către băncile ce finanţează IMM-uri. Guvernanţa acestui Fond de Garantare ar trebui să se conformeze standardelor internaţionale, iar regulile şi practicile legate de garanţii şi contra-garanţii ar trebui să fie clare, transparente şi inteligibile, însă cel mai important ar trebui să nu poată fi schimbate unilateral. Prin folosirea unor astfel de garanţii se pot ulterior lansa noi programe care să ţintească noi segmente de întreprinzători, cum ar fi microcreditele, şomerii care vor să creeze o afacere viabilă, întreprinzători din alte zone decât Bucureşti etc.
Concluzia acestor recomandări incluse în raportul final a fost trasă tot de Paulo Andrez: „România dispune de un mare potenţial de a dezvolta un ecosistem antreprenorial puternic... dar depinde de Guvernul României şi de factorii interesaţi să aibă voinţa şi puterea de a schimba starea actuală.”



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite