Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Perspective post-aniversare Erasmus 20:30 - De la efervescenţa CE, la optimismul moderat post-2020

15 Februarie 2018



Campania „De la Erasmus la Erasmus+: o poveste de 30 de ani“ a avut un succes de amploare în Europa, reuşită la care au contribuit atât numeroasele acţiuni organizate de Comisia Europeană, cât şi cele desfăşurate în fiecare ţară participantă la program. Şi în România, celebrarea celor 20 de ani de existenţă şi de funcţionare a programului UE a avut un impact vizibil.

Peste 750.000 de persoane din 44 de ţări au participat anul trecut la mai mult de 1.900 de evenimente în cadrul cărora a fost analizat şi dezbătut viitorul programului Erasmus+.
Evenimentul central al aniversării celor 30 de ani de existenţă a programului Erasmus – din punct de vedere al participării politice la cel mai înalt nivel – a avut loc pe 13 iunie, la Strasbourg, unde preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au găzduit o ceremonie în cadrul căreia 33 de participanţi Erasmus – câte un reprezentant din fiecare țară participantă la program – au fost premiaţi. (Premiul pentru România a fost acordat doamnei Simona Bişboacă, antreprenor şi inventator care a beneficiat de un stagiu de mobilitate Erasmus în 2001.)
„Fiecare euro pe care îl investim în Erasmus+ este o investiţie în viitor: în viitorul unui tanăr şi în proiectul european. Nu îmi pot imagina nimic mai valoros decât investiţia noastră în liderii de mâine. Şi, cum sărbătorim participarea a 9 milioane de persoane la program, ne asigurăm că vom fi de 9 ori mai ambiţioşi cu viitorul programului Erasmus+“, a declarat cu ocazia acestui eveniment preşedintele CE, Jean-Claude Juncker.



Efectul Brexit şi optimismul moderat
Evenimentul de la Strasbourg a inclus numeroase dezbateri despre viitorul acestui program, perspectivele schiţate de oficialii europeni fiind optimiste.
„Politicienii europeni au propus alocări foarte generoase de fonduri pentru viitorul program după 2020, însă realitatea negocierilor pentru viitorul bugetului UE post-Brexit ne obligă să fim foarte rezervaţi în acest sens. Totuşi, succesul campaniei Erasmus+ 30 de ani, coroborat cu Raportul de evaluare intermediară a programului – proces desfăşurat în perioada 2016-2017, care prezintă concluzii extrem de favorabile programului, printre care şi recomandarea continuării sale post-2020 cu un buget considerabil mărit – ne conduc la un optimism moderat, cel puţin în privinţa faptului că Erasmus+ va continua şi peste doi ani“, a precizat doamna Monica Calotă, directoarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.
Potrivit directoarei Agenţiei, succesul campaniei „De la Erasmus la Erasmus+“ a venit în cel mai potrivit moment, când deja Comisia Europeană începuse să lucreze la propunerea pentru viitorul program, dar şi la propunerea pentru noul Cadru Financiar post-2020.

Anul aniversar în România
Pe plan local, campania „20 de ani de programe educaţionale, de formare şi tineret ale Uniunii Europene în România“ a avut un impact semnificativ.
Numărul de apariţii în media (care a înregistrat în 2017 un salt spectaculos şi a ajuns la peste 33.000 de articole publicate şi postări în reţelele sociale) a făcut ca programul Erasmus+ să fie recunoscut din ce în ce mai frecvent la nivel naţional drept:
• un exemplu de bune practici, din punct de vedere al simplităţii regulilor de finanţare şi implementare;
• un model de eficienţă a utilizării fondurilor, prin prisma gradului extrem de înalt de absorbţie a bugetelor alocate (în proporţie de aproximativ 99%);
• un criteriu de relevanţă, ca urmare a impactului substanţial care se poate obţine prin intermediul unor proiecte cu buget relativ modest comparativ cu alte tipuri de fonduri europene.
Sunt rezultate justificate, dacă ţinem cont de faptul că, în cele două decenii de funcţionare, în România au beneficiat de programele Uniunii Europene peste 75.000 de studenţi, 82.000 de tineri şi mai mult de 30.000 de profesori, cadre didactice auxiliare, formatori şi lucrători de tineret. Şi aceasta, în condiţiile în care numărul de proiecte pe care le finanţează ANPCDEFP, din cauza constrângerilor bugetare, este de unul din patru depuse.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite