Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Noutăţile programului Erasmus+ în 2018

15 Februarie 2018



După un an aniversar – atât la nivelul Uniunii Europene, unde programul Erasmus a celebrat trei decenii de la lansarea sa, cât şi în România, unde programul a împlinit 20 de ani – cea mai longevivă iniţiativă în domeniul educaţiei şi formării profesionale continuă în forţă. În 2018, Erasmus+ beneficiază de suplimentări bugetare consistente şi de noi măsuri de încurajare a proiectelor de parteneriate, colaborărilor virtuale şi a programelor de mobilitate, după cum ne-a precizat doamna Monica Calotă, directoarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP).



Conform anunţului Comisiei Europene, bugetul programului Erasmus+ alocat pentru anul acesta va fi de 2,7 miliarde de euro, cu aproximativ 8% mai mare decât în 2017. Este această suplimentare mai mare decât cea preconizată iniţial?
O creştere substanţială a bugetului Erasmus+ era deja planificată, mecanismul de alocare prevăzând creşteri semnificative în intervalul 2017-2020, după ce în primii ani bugetul a fost relativ constant, înregistrând creşteri minore de la un an la altul.
Alocarea fondurilor pentru anul 2018 era prestabilită – printr-un mecanism decis încă de la începutul programului – însă, în toamna anului trecut, Parlamentul European a hotărât o suplimentare a bugetului pe 2018 cu aproximativ 500.000.000 de Euro.

Creştere substanţială pentru România
Care este bugetul alocat României?
Fondurile alocate României pentru acest an sunt de 78.330.936 de euro, în care sunt incluse şi aproape 6.150.000 de euro pentru finanţarea mobilităţilor între ţările programului şi ţările partenere la program. Comparativ cu anii precedenţi, deja începe să se vadă o creştere substanţială.




Va acoperi această majorare cererea locală? În anii trecuţi, aţi nominalizat domenii precum educaţia adulţilor şi formarea profesională, unde numărul de proiecte depuse depăşea cu mult posibilităţile de finanţare. Se va ameliora situaţia în 2018?
În România, rata de succes este în medie de 25%, adică avem de patru ori mai multe candidaturi decât putem să finanţăm. Există şi unele cazuri de subfinanţare evidentă, cu o rată de succes de aproximativ 15%, precum în cazul proiectelor de mobilitate în domeniul educaţiei adulţilor sau al proiectelor de parteneriat strategic, din domeniile tineretului şi învăţământului universitar. Prin urmare, creşterea preconizată nu are cum să amelioreze semnificativ această situaţie.

Noi tipuri de proiecte
Care este cel mai important element de noutate din programul Erasmus+ anul acesta?
Principala noutate o reprezintă proiectele de parteneriate între şcoli, centrate pe mobilitatea elevilor şi a profesorilor, ca mijloc de schimb de bune practici şi experienţă. Aceste proiecte sunt oarecum asemănătoare cu fostele proiecte de parteneriat Comenius din Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii (2007 – 2013), care au fost foarte populare în rândul şcolilor din România. Faţă de ceea ce a existat până în prezent, acest nou tip de proiecte oferă posibilităţi suplimentare pentru schimburile de elevi. De altfel, tocmai pentru a încuraja aceste proiecte, bugetul acţiunii de parteneriate între şcoli a fost suplimentat anul acesta cu aproape 50%, de la 7 milioane de euro, în 2017, la 10 milioane de euro, în 2018. De asemenea, există fonduri suplimentare alocate mobilităţilor pentru studenţi – fonduri care provin de la alte programe pentru a încuraja pe cât posibil stagiile de practică ale studenţilor, care se concentrează pe dezvoltarea competenţelor digitale. Şi, pentru că am amintit de zona digitală, mai trebuie precizat că, începând de anul acesta, candidaturile pentru mai multe tipuri de proiecte vor fi depuse prin formulare web, tendinţa fiind ca, până la finalul programului, toate candidaturile să aibă acest format.

În ce stadiu se află iniţiativa Corpului european de solidaritate?
Deocamdată, încă se poartă negocieri între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pe marginea noului Regulament. Se aşteaptă intrarea sa în vigoare în luna iunie, termenul limită pentru candidaturile din 2018 – şi singurul din acest an – fiind prevăzut la începutul lunii octombrie.

Se preconizează modificări în structura ANPCDEFP în aces sens?
Deocamdată nu există o bază legală, deci nu putem vorbi de modificări în structura Agenţiei. Noi am început însă promovarea programului încă din 2017 şi avem pregătite măsurile necesare pentru momentul când Regulamentul va intra în vigoare.

Priorităţi la nivel local
Care sunt priorităţile Agenţiei pentru anul în curs? Anul trecut aţi nominalizat incluziunea socială ca prioritate de ţară. Se va păstra şi în 2018?
Menţinem şi anul acesta ca prioritate naţională incluziunea socială a grupurilor dezavantajate, definite în contextul României ca fiind organizaţiile şi profesioniştii din mediul rural, persoanele cu nevoi speciale şi minoritatea romă. De aceea, vom continua să „discriminăm pozitiv“ acele candidaturi care se adresează acestei priorităţi şi, de asemenea, să spijinim organizaţiile din mediile dezavantajate pentru a-şi creşte capacitatea de a concepe proiecte de bună calitate, care să poată obţine finanţare. În acest sens, vom organiza alături de alte entităţi ateliere de scriere de proiecte de parteneriate strategice care vizează incluziunea la nivel european. Totodată, vom continua să sprijinim participarea reprezentanţilor de organizaţii din medii dezavantajate la evenimentele internaţionale de schimb de bune practici în domeniul incluziunii persoanelor vulnerabile sau la evenimentele de identificare de parteneri pentru viitoare proiecte.

Ce măsuri concrete aveţi în vedere pentru încurajarea componentei de cooperare virtuală?
În privinţa cooperării virtuale, cel mai reprezentativ model de succes european este programul e-Twinning, prin intermediul căruia zeci de mii de şcoli şi sute de mii de profesori din cadrul Uniunii Europene au colaborat până în prezent. Aceste mini-proiecte virtuale reprezintă cel mai bun start pentru ulterioarele proiecte Erasmus+ de parteneriate între şcoli. De altfel, România se află între primele cinci state membre UE în ceea ce priveşte numărul de proiecte şi de profesori care colaborează prin e-Twinning. Programul este gestionat cu succes în ţara noastră de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cu care Agenţia are încheiat un parteneriat instituţional, centrat în special pe sinergia dintre e-Twinning şi Erasmus+.

Ce ne puteţi spune despre mobilităţile destintate îmbunătăţirii competenţelor profesorilor în domeniul dezvoltării curriculare?
Impulsionarea mobilităţilor profesorilor destinate îmbunătăţirii competenţelor în domeniul dezvoltării curriculare derivă din ultimul document european cu privire la modernizarea învăţământului superior. Pentru 2018 va exista, deocamdată, o fază de monitorizare a acestora, pentru a decide apoi, începând de anul viitor, care vor fi măsurile concrete de stimulare a lor.

Efecte secundare
Aţi menţionat recent creşterea amplorii unui fenomen negativ care afectează programul Erasmus+: reducerea interesului studenţilor pentru mobilităţi.
Este un fenomen vizibil la nivelul întregii Uniuni Europene, nu doar în România. De exemplu, în ţările nordice, reducerea interesului este mult mai accentuată, studenţii din aceste ţări nemaifiind interesaţi de mobilităţile către alte state membre UE, ci doar de cele către ţări mai competitive, precum Statele Unite, Australia sau Japonia.

Ce măsuri se preconizează la nivel local pentru stoparea acestui fenomen, având în vedere că programele de mobilitate pentru studenţi au cea mai mare alocare bugetară şi în 2018?
În România, vom continua să promovăm programul Erasmus+ prin intermediul reţelei de promotori Erasmus Student Network România, atât în rândul studenţilor, cât mai ales în rândul elevilor de liceu din clasele XI-XII. Promovarea programului în învăţământul liceal este o soluţie utilă pentru ca, în momentul când încep cursurile universitare, noii studenţi să fie deja familiarizaţi cu beneficiile mobilităţilor Erasmus+.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite