Revista >> Martie 2018 [Nr. 202] >> Cercetare & Invatamant superior

INCDFM îşi creşte performanța instituţională prin parteneriate complexe cu alte instituţii de cercetare de prestigiu din ţară

19 Martie 2018

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM) urmăreşte în permanență şi îşi îmbunătăţească performanța instituţională, atât prin angajarea de personal tânăr de cercetare, care să asigure atingerea masei critice de cercetători pe domeniile de interes pentru institut, cât şi prin însuşirea de bune practici şi expertiză de la alte instituţii de cercetare din ţară. În acest sens, INCDFM a căutat să profite la maxim de oportunitatea oferită de lansarea în 2017 a competiţiei „Proiecte complexe realizate în consorţii CDI” (PCCDI, cod competiție PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017) în cadrul Programului P1 - Dezvoltarea sistemului naţional de CD, subprogramul 1.2 – Performanţa instituţională. Astfel, INCDFM a depus proiecte, în calitate de coordonator, pentru toate cele 7 domenii menţionate în pachetul de informaţii, reuşind la final să câştige 3 proiecte în următoarele domenii: „D4-Eco-nano-tehnologii şi materiale avansate”, „D5-Sănătate” şi „D7-Tehnologii noi şi emergente”.

Dr. Victor Kuncser, directorul proiectului finanțat în cadrul domeniului 4, şeful Laboratorului de Magnetism şi Supraconductibilitate din INCDFM, reputat specialist în domeniul materialelor magnetice şi al compozitelor cu proprietăţi magnetice.

Proiectul câştigător la domeniul D4 are titlul „Noi direcţii de dezvoltare tehnologică şi de utilizare a materialelor nanocompozite avansate”, director fiind dr. Victor Kuncser. Consorţiul cuprinde, pe lângă coordonator, nu mai puţin de 10 instituţii partenere, şi anume: INCD pentru OPTOELECTRONICĂ INOE 2000; UNIVERSITATEA de VEST din TIMIŞOARA; ACADEMIA ROMÂNĂ FILIALA TIMIŞOARA; UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI din CLUJ; INCD pentru FIZICĂ TEHNICĂ-IFT IAŞI; INCD pentru FIZICA LASERILOR, PLASMEI şi RADIAŢIEI – INFLPR BUCUREŞTI; INCD pentru MICROTEHNOLOGIE – IMT BUCUREŞTI; UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS“ GALAŢI; UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV; MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE prin CENTRUL de CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ pentru APĂRARE CBRN şi ECOLOGIE.
Proiectul îşi propune dezvoltarea de materiale nanocomposite complexe, constând în diverse matrici (polimerice, oxidice, intermetalice, lichide) funcționalizate cu diverse adaosuri nanostructurate (forme alotrope ale carbonului, nanoparticule magnetice cu diverse grade de organizare, nanostructuri semiconductoare, etc.), combinaţia de faze oferind materialului nanocompozit hibrid o serie de proprietăţi unice, de înalt interes aplicativ. În acest context, proiectul complex (format din 4 proiecte componente) vizează dezvoltarea, pe baza experienţei anterioare a grupurilor de cercetare implicate, de noi tipuri de nanocomposite optimizate, care în final să fie incluse în demonstratori sau produse finale transferabile către operatorii economici care şi-au manifestat deja intenţia de preluare a rezultatelor (ex. SC Europlastic SRL, SC ProOptica SA, SC Sitex 45 SRL, SC R&D Consultanță şi Servicii SRL, SC Bioelectronics SRL, SC Reoseal SRL). Proiectul va contribui atât la creşterea vizibilităţii naţionale/internaţionale a partenerilor implicaţi prin diseminarea şi valorificarea cunoştinţelor şi rezultatelor de impact, cât şi la îmbunătăţirea performanţei instituţionale prin susţinerea şi dezvoltarea competenţelor şi capacităţilor ştiinţifice şi tehnice existente (personal şi infrastructură).

Dr. George Stan, directorul proiectului finanţat în cadrul domeniului 5, cercetător ştiinţific gradul 1 în INCDFM, specialist în materiale biocompatibile şi unul dintre iniţiatorii, în institut, a direcţiei de cercetare privind utilizarea materialelor funcţionale în aplicaţii bio-medicale.

Proiectul câştigător la domeniul 5 are titlul „Noi metodologii de diagnosticare şi tratament: provocări actuale şi soluţii tehnologice bazate pe nanomateriale şi biomateriale”, director fiind dr. George Stan. Consorţiul cuprinde, pe lângă instituţia coordonatoare, 6 instituţii partenere, şi anume: INCD în DOMENIUL PATOLOGIEI şi ŞTIINŢELOR BIOMEDICALE „VICTOR BABEŞ“; UNIVERSITATEA de MEDICINĂ şi FARMACIE „CAROL DAVILA“ BUCUREŞTI; UNIVERSITATEA de MEDICINĂ şi FARMACIE „GR. TH. POPA“ IAŞI; INCD CHIMICO - FARMACEUTICĂ - I.C.C.F. BUCUREŞTI; INCD pentru TEHNOLOGII IZOTOPICE şi MOLECULARE INCDTIM CLUJ; UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV. Proiectul va dezvolta noi soluţii conceptuale şi funcţionale de dispozitive medicale pentru tratament, ranforsare/protezare şi diagnosticare bazate pe materiale nanostructurate şi/sau biomateriale, cu atractivitate şi potenţial cert de transfer la operatorii economici. Experienţa consorţiului interdisciplinar va permite realizarea transgresiei rapide de la concepte de nanomateriale şi biomateriale cu caracteristici funcţionale extinse şi/sau complementare la implementare în noi aplicaţii biomedicale de mare interes: (I) sisteme terapeutice antitumorale (prin hipertermie magnetică localizată, terapie fotodinamică, livrare vectorizată de medicamente), (II) soluţii cu eficienţă antimicrobiană sporită bazate pe compuşi biocompatibili; (III) implanturi tip stent sau filtre venoase/arteriale bazate pe aliaje feromagnetice cu memoria formei (oferă avantajul reajustării fără noi intervenţii invazive); (IV) implanturi regenerative osoase personalizate (i.e. proteze scaffold de grefare/umplere osoasă, implanturi dentare cu osteointegrare rapidă); şi (V) (bio)senzori pentru monitorizarea biodisponibilitatii compuşilor farmaceutici, detectarea speciilor reactive de oxigen şi a efectului biologic al acestora. Se va urmări dezvoltarea sinergică a capacităţii instituţionale a partenerilor proiectului prin crearea de noi locuri de muncă şi achiziţia de noi echipamente şi programe informatice, acordarea de asistenţă tehnică/ştiinţifică pentru instituţiile cu potenţial de relansare, iniţierea de colaborări cu parteneri din mediul economic în vederea transferului tehnologic, şi creşterea gradului de vizibilitate pe plan internaţional prin valorificarea rezultatelor cercetării. Proiectul va crea nucleul primului cluster naţional în domeniul tehnologiilor potenţial transferabile în sănătate (printre potenţialii beneficiari se număra SC Nitech SRL, SC Sanimed Internaţional Impex SRL, SC Tehnomed Impex CO SA).

Dr. Cristian Mihail Teodorescu, directorul proiectului finanţat în cadrul domeniului 7, coordonatorul grupului de Ştiinţa Suprafeţelor şi Interfeţelor în INCDFM, specialist în fizica suprafeţelor/interfeţelor, cataliză şi materiale ordonate (suprafeţe monocristaline, materiale feroelectrice sau feromagnetice).

Proiectul câştigător la domeniul D7 are titlul „Paradigme tehnologice în sinteza și caracterizarea structurilor cu dimensionalitate variabilă”, director fiind dr. Cristian Mihail Teodorescu. Consorţiul cuprinde, pe lângă instituţia coordonatoare, 4 parteneri: INCD pentru TEHNOLOGII CRIOGENICE şi IZOTOPICE - I.C.S.I. RÂMNICU VÂLCEA; UNIVERSITATEA de VEST TIMIŞOARA; INCD pentru MICROTEHNOLOGIE – IMT BUCUREŞTI; INCD pentru FIZICĂ TEHNICĂ-IFT IAŞI. Principalul scop al acestui proiect este de a aduna la un loc experiența relevantă de la cei cinci parteneri, în particular: experiența în creșterea de cristale de la Universitatea din Timișoara; expertiza în știința suprafețelor şi în tehnicile de obţinere a straturilor subţiri, nanoparticulelor și nanofirelor dezvoltate de INCD Fizica Materialelor şi IFT Iaşi; expertiza în criogenie și vid ultraînalt oferite de INCD pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice; și experiența în sisteme 2D ordonate de dimensionalități variabile a INCD pentru Microtehnoogie. În ceea ce priveşte sistemele cu dimensionalitate redusă se au în vedere sisteme 0D (clusteri sau nanoparticule inclusiv dot-uri cuantice), 1D (nanofire și nanofibre libere și suportate), 2D (suprafețe, interfețe și sisteme de tip grafenă) și 3D (cristale). Aplicaţiile avute în vedere includ dispositive pentru stocarea și citirea de date (memorii electrostatice sau magnetice, magnetorezistență gigantică), cataliză, sensori de gaz sau fotocataliză (fenomene de suprafață), interfețe cu materie biologică (biosenzori, șabloane pentru reconstrucția țesuturilor, interfețe între semnale electrice biologice și microelectronică), dar şi validarea unor noi tehnici de vid ultraînalt, știința suprafețelor și spectroscopie de electroni. În legătură cu acest proiect mai trebuie menţionat faptul că în România creșterea de cristale se practică de o jumătate de secol, dar în ultimii ani aceste activități au scăzut în intensitate și au nevoie de întăriri serioase, mai ales având în vedere noile tehnologii de laseri și detecție necesare pentru facilitățile Extreme Light Infrastructure. De asemenea, știința suprafețelor a început să fie dezvoltată semnificativ în țară numai în ultimul deceniu, împreună cu tehnici ce implică nanoparticule auto-organizate, producția de nanoparticule etc. Totuși, România nu mai este astăzi o țară „eminamente agricolă”; de exemplu, România a exportat în 2016 pompe de aer și de vid, compresoare, hote etc. în valoare de aproape 1 miliard €. În consecință, România poate deveni un actor economic serios pe piața tehnologiilor noi și emergente.
Este remarcabil faptul că, pe lângă cele 3 proiecte câştigate la care INCDFM este coordonator, mai sunt alte 7 proiecte de tip PCCDI finanţate, la care INCDFM este nu numai partener, dar şi responsabil de proiect component: 1 proiect la domeniul D1-Bioeconomie; 1 proiect la domeniul D3-Energie, mediu şi schimbări climatice; 4 proiecte la domeniul D4- Eco-nano-tehnologii şi materiale avansate; şi un proiect la domeniul D6-Patrimoniu şi identitate culturală. Un aspect important care merită menţionat este faptul că, prin implementarea proiectelor PCCDI la care INCDFM este coordonator sau partener, se vor crea 31 de noi poziţii în cercetare în institut.
Faptul că INCDFM este implicat în calitate de coordonator sau partener în proiecte PCCDI finanţate în cadrul a 6 din cele 7 domenii de specializare inteligentă sau de interes naţional denotă, pe de o parte, recunoaşterea expertizei pe care Institutul o are în domeniul materialelor pentru aplicaţii de înaltă tehnologie, şi, pe de altă parte, arată importanța pe care o au materialele funcţionale în toate domeniile de interes pentru economia naţională.