Revista >> Aprilie 2018 [Nr. 203] >> Cover Story

Universitatea Politehnica din București, 200 de ani în serviciul României

Alexandru Batali

23 Aprilie 2018

La nivelul întregii universităţi, gestionarea inteligentă a tuturor resurselor este o preocupare şi un challenge pentru noi. Suntem în plin proces de schimbare, de la implementarea de modele de gestionare eficientă a tuturor resurselor, şi până la implicarea studenţilor, a tinerilor noştri în proiecte transformaţionale, în concordanţă cu planul strategic al UPB. Realizăm de ceva vreme proiecte antreprenoriale cu studenţii şi cu profesorii noştri tineri. Formarea unei culturi antreprenoriale este al doilea mare câştig al universităţii, alături de cultura toleranţei şi a promovării valorilor, deja existentă în şcoală. În mod special, generaţiile de profesori tineri s-au adaptat la piaţa muncii, au venit cu soluţii, dezvoltând companii proprii sau ajutând studenţii, masteranzii sau doctoranzii să realizeze start-up-uri. Avem acum societăţi antreprenoriale şi vom lansa în curând primul şi totodată cel mai mare hub antreprenorial universitar din România, amenajat într-un spaţiu de peste 2000 m2 şi coordonat de o echipă foarte tânără de profesori universitari, cu realizări frumoase în domeniu.
De asemenea, recent inaugurat, Institutul de Cercetări Politehnica beneficiază de infrastructuri deosebite de cercetări și sprijină dezideratul universităţii antreprenoriale, fiind gândit ca o umbrelă a centrelor şi activităţilor de cercetare din UPB. Institutul este la început, dar este cel mai mare la nivelul universităţilor din România pe parte de infrastructură, dotări şi implicare financiară. Dorim transformarea sa într-un institut naţional, primul aflat în coordonarea unei universităţi, şi ne dorim să livreze brevete şi soluţii practice pentru societatea românească.
În Politehnica se derulează şi multe proiecte complexe de cercetare, care abordează teme avansate şi care îşi propun crearea de centre de excelență în domenii de vârf. INOVABIOMED, de exemplu, ţinteşte să materializeze în UPB conceptul de Bioengineering Valley…
Suntem implicaţi în multe proiecte de anvergură pe parte de cercetare. Susţinem cu resurse importante proiectul ELI-NP, care are potenţialul de a crea Laser Valley la Măgurele. Dezvoltăm în acest sens domeniul laserilor, masterate dedicate şi şcoala doctorală asociată. Un alt domeniu major pe care îl dezvoltăm este cel de bioinginerie, prin mai multe proiecte de mărimea şi complexitatea INOVABIOMED. Continuăm proiecte din zona alimentară şi lucrăm mult în proiectele din sfera inteligenţei artificiale. Pe parte de automotive gândim soluţii pentru maşina inteligentă a viitorului. Sunt proiecte mari în care investim consistent şi în care sunt implicate multe facultăţi şi departamente, într-un efort multi şi interdisciplinar. În ultimii ani am investit în activitatea de cercetare peste 700 de milioane de euro. UPB a decis să investească suplimentar în activitatea de cercetare, pe lângă bugetele alocate în mod uzual de stat, finanţând proiecte dedicate în special tinerilor cercetători, doctoranzi, postdoctoranzi şi nu numai, sau proiecte realizate împreună cu partenerii economici. Acum ne pregătim pentru lansarea unei competiţii pentru toate universităţile membre ale Alianţei Române a Universităţilor Tehnice (ARUP) şi negociem cu această organizaţie lansarea unei competiţii naţionale dedicată inginerilor, concentrată pe câteva mari domenii.

Prin construirea unei universități antreprenoriale, UPB oferă practic soluții la criza, la exodul inginerilor.
Prin toate instrumentele prezentate, încercăm să contracarăm criza inginerilor şi fenomenul de brain drain, oferindu-le studenţilor şi absolvenţilor noştri alternative în România, fie prin angajarea în Institutul de Cecetări Politehnica, fie susținându-i să-și înceapă propria afacere, beneficiind de infrastructura modernă dezvoltată de universitate, fie ajutându-i să-și găsească un loc în companiile partenere cu UPB. Din dorinţa de a ţine tinerii acasă avem o multitudine de proiecte dezvoltate împreună cu operatorii economici şi proiecte finanţate din fonduri europene. Proiectele finanţate de Politehnica încearcă şi ele să atragă tinerii cercetători şi cadre didactice pentru a începe aici o carieră frumoasă. Oferim astfel soluţii viabile de a rămâne în România, nu doar speranţe şi vise. Acesta este rolul unei universităţi mari.
Ca parte a acestei strategii de a ţine tinerii în ţară şi în Politehnica, am creat un suport complementar la care ţin foarte mult. Concret, am dezvoltat foarte mult zona socială. Am înfiinţat grădiniţa universităţii noastre, în care vin copiii cadrelor didactice. Tinerii profesori şi familişti din UPB beneficiază şi de noile cămine, unde găsesc condiţii foarte bune. Avem negocieri cu diverse companii pentru a oferi bonusuri angajaţilor noştri. Am încheiat astfel acorduri cu bănci, instituţii care oferă servicii financiare sau medicale, cu retaileri, ș.a.m.d. Avem această preocupare continuă de a oferi angajaţilor un mediu complet şi complex care să-i determine să-şi găsească aici locul şi să-şi împlinească potenţialul profesional.
Crearea unei universităţi antreprenoriale presupune mai mult decât transformări de curriculă, ci vizează construirea unui întreg, cu multe componente funcţionale. Suntem singura universitate care oferă un ansamblu de soluţii şi condiţii pentru a menţine tinerii în România. În prezent lupta Politehnicii a depăşit cadrul naţional. Suntem angrenaţi într-o competiţie mondială, cu marile centre universitare şi de cercetare din întreaga lume, iar trecerea la acest nivel este singura care poate garanta menţinerea UPB în elita academică internaţională.
În cei 6 ani de mandat am scos la concurs peste 800 de posturi didactice, o sumă enormă, care vorbeşte despre o schimbare niciodată întâlnită în învăţământul românesc sau în istoria de 200 de ani a Politehnicii. Procentul cadrelor didactice tinere a crescut în această perioadă de la 16% la 40%. Numărul studenţilor a crescut de la 20.000 la 30.000. Bugetul universităţii a crescut evident şi a susţinut această schimbare profundă. Am reuşit să transformăm căderea din anii '90 în creştere. Este o întreagă emulaţie care arată clar trendul ascendent pe care ne-am înscris şi care marchează o nouă etapă din evoluţia UPB.

Nivelul la care aţi ajuns este rezultatul conjugat al unei istorii recente şi a unei istorii îndelungate, a unor acumulări şi sedimentări care s-au întins de-a lungul a două veacuri. În mediul academic, universităţile mature sunt cele care au împlinit cel puţin 200 de ani. Ce oportunităţi şi perspective se deschid pentru UPB la frontiera acestei noi vârste?
Putem spune, într-adevăr, că am ajuns la maturitate. Forţa internă şi evoluţia pe frontul internaţional sunt oportunităţile pe care trebuie să le valorificăm. Insistăm foarte mult pe conexiunile internaţionale, este foarte important să ne consolidăm poziţia pe piaţa globală. Universitatea a reuşit să atragă peste 2000 de studenţi străini, puţini totuşi faţă de potenţialul pe care îl avem. Pe lângă piaţa educaţională, avansăm pe piaţa internaţională a cercetării, suntem într-o competiţie puternică cu alte universităţi de prestigiu și dezvoltăm proiecte prin care, cu ajutorul partenerilor noștri economici, vom face diferenţa pe plan global.
Adevărata bătălie în acest moment se dă la nivelul proprietăţii intelectuale. IP-ul este elementul central în această luptă a industrializării. Contează foarte mult conţinutul şi proprietatea pe care o ai asupra acestuia. Interesul nostru esențial este de a dezvolta proprietate intelectuală în Politehnica, în România. Este lupta majoră pe care o ducem alături de companii şi pe care România în aceste momente nu este capabilă să o înţeleagă.

Există un decalaj evident între tinerețea societății noastre democratice și maturitatea universității. UPB, acest diamant creat şi şlefuit în 200 de ani, are puterea de a lumina şi transformă societatea românească sau există riscul unei devalorizări şi subutilizări într-un context naţional nefavorabil?
Fără doar şi poate acest diamant nu este valorificat de România la adevăratul său potenţial. Acesta ar fi mult mai mare dacă societatea românească ar înţelege că deciziile sale majore trebuie să se bazeze pe ştiinţă, pe calcule, pe criteriul şi argumentul valorii, pe capitalul de inteligență şi pe instrumentele avansate de cunoaştere oferite de Politehnica bucureşteană şi universităţile de top. Suntem într-o negociere complicată cu statul pentru a ţine proprietatea intelectuală şi content-ul în ţară şi pentru a asigura pe această cale dezvoltarea societăţii în ansamblul său. Valorile acumulate de universitate în 200 de ani de existență ne obligă să onorăm această responsabilitate.